Revista "Administrarea publică" aprilie - Academia de Administrare ...

44Administrarea publică, nr. 2, 2008Moldova, la fel ca şi alte noi state independenteapărute pe teritoriul fosteiU.R.S.S., a rezolvat parţial problemelesuccesiunii de drepturi оn conformitatecu principiile şi normele generale aledreptului internaţional.Totodată, din momentul proclamăriiindependenţei sale la 27 august 1991,Republica Moldova a fost pusă оntr-osituaţie ambiguă, care оntr-un fel saualtul pune pe prim-plan problemelesuccesiunii de drepturi ale statelorreferitoare la doi subiecţi ai dreptuluiinternaţional, care au existat оn diferiteepoci istorice. Se au оn vedere disputelepur retorice despre relaţiile reciproce,sau poate despre lipsa lor оntre RepublicaMoldova şi Principatul Moldovei.Este necesar de precizat că acesteaşa-zise “dispute” şi “discuţii” se poartănu atоt оntre specialişti, ci оntre diferiţipoliticieni, jurnalişti şi politologi ai nouluival, care, de obicei, nu sоnt specialiştiоn domeniul dreptului internaţional,şi, cu atоt mai mult, оn domeniul succesiuniide drepturi ale statelor. Maimult decоt atоt, оn cadrul „discuţiilor”menţionate nu se operează cu fapte şiargumente, cum se obişnuieşte оn disputeleşi discuţiile cu adevărat ştiinţifice,dar cu noţiuni de tipul: “adevăr istoric”,“a sosit ora adevărului”, “basarabenimancurtizaţi”, “creaturi staliniste”,“popor moldovenesc fictiv”, “limbamoldovenească inventată de Stalin”,„basarabenii sоnt calicii Europei” etc.,etc., adică cu o terminologie neştiinţifică,propagandistică, improprie ştiinţeidreptului internaţional.Fără a intra оntr-o polemică inutilăcu autorii la care ne-am referit, amdori să facem totuşi o scurtă analiză alegăturii reciproce istorice referitoare lasuccesiunea de drepturi ale statelor, raporturicare au existat оntre PrincipatulMoldovei şi Republica Moldova.Оnainte de a trece la analiză propriuzisăa problematicii respective, se ceresubliniat faptul că problema ca atareprivind relaţiile reciproce dintre unoarecare stat medieval şi oricare statcontemporan nu influenţează asupracalităţii de subiect de drept a acestuiadin urmă, deoarece sub aspect juridicinternaţional problema subiectului dedrept, mai precis a calităţii de a fi subiectde drept internaţional, se rezolvăpe calea recunoaşterii reciproce adrepturilor şi obligaţiilor fiecărui statоn parte.Cu alte cuvinte, indiferent deexistenţa sau lipsa relaţiilor reciprocedintre Moldova medievală şicontemporană, acest lucru nu afecteazănici оntr-un fel statutul său juridic.Mai mult decоt atоt, acest lucru nuprovoacă nici un fel de complicaţii sauоncurcături оn relaţiile internaţionaledatorită faptului elementar că RepublicaMoldova este recunoscută decomunitatea internaţională оn calitatede subiect de drept internaţional, fărăluarea оn considerare a relaţiilor reciproceamintite şi pornind de la normeleşi principiile dreptului internaţionalcontemporan.Оn afară de aceasta, temelia relaţiilorinternaţionale contemporane o constituienu interacţiunea dintre formaţiunilede stat antice, medievale şi moderne, pede o parte, şi statele contemporane, pe dealtă parte, ci baza contractual-juridicăce reglementează relaţiile reciproce dintrestatele contemporane, atribuindu-leanumite drepturi şi obligaţii. Dacă ar fifost altfel, n-ar fi existat nici un fel de