Revista "Administrarea publică" aprilie - Academia de Administrare ...

50Administrarea publică, nr. 2, 2008comun acord cu statul vecin nu se vaajunge la o оnţelegere privind modificarealor оn conformitate cu dreptulinternaţional.Prin urmare, Tratatul de pace cuRomвnia din anul 1947 оn care a foststabilit regimul frontierei de stat оntreRomвnia şi Uniunea Sovietică a devenit,după dezmembrarea URSS, un tratat cuprivire la frontierele dintre RepublicaMoldova şi Romвnia. Acesta este untratat cu termen nelimitat de acţiuneşi poate să rămоnă оn vigoare pentruo perioadă nelimitată de timp dacăpărţile nu vor conveni reciproc asupranecesităţii оncheierii unui nou tratat cuprivire la frontiere.„Jonglarea” de către unele grupăripolitice a problematicii legate de aşazisele„probleme de frontiere”, carear fi nişte „...rezultate ce provin dinconsecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov” sоnt tentative de revizuireunilaterală a acordurilor internaţionale,chestie ce contravine principiului dedrept internaţional pacta sunt servanda.Marile puteri nu susţin această ideenăstruşnică, căci schimbarea situaţieireale privind frontierele existente оnEuropa ar putea zdruncina sistemulde stabilitate şi securitate europeanăşi mondială stabilit prin acordurile depace de la Paris оncheiate оn 1946-1947şi confirmate prin Actul de la Helsinkidin 1975.Analizоnd problematica referitoarela pactul Ribbentrop-Molotov şi la aşazisele“consecinţe” ale acestui pact, s-arputea să ne oprim doar asupra aspectelorlui care ţin de dreptul internaţional,deoarece toate celelalte “aspecte” aleacestui pact au un caracter pur propagandisticşi nu vizează оn mod directproblema.Оn primul rоnd, trebuie să pornim dela ideea că orice acord internaţional esteo оnţelegere оntre două sau cоteva statesau subiecţi ai dreptului internaţionalprivind instituirea, modificarea saususpendarea drepturilor şi obligaţiilorlor reciproce cu caracter politic, economicşi de altă natură. De regulă,orice acord internaţional se оncheie peun anumit termen şi acţiunea lui poatefi suspendată fie conform prevederilorstipulate оn acord, fie оn cazul anulăriilui de către oricare dintre părţi. Оnal doilea rоnd, se cere de subliniat şifaptul că numai participanţii la acordоl pot interpreta, adică pot clarificaadevăratele intenţii ale părţilor contractanteşi adevăratul sens al prevederilorlui şi numai participanţii la acord potdeclara acordul nevalabil.Precizăm оn legătură cu cele expusecă pactul Ribbentrop-Molotov a fostоn vigoare doar de la 23 august 1939pоnă la 22 iunie 1941, adică din momentulsemnării lui şi pоnă la оnceputulacţiunilor militare dintre U.R.S.S. şiGermania, iar conţinutul lui, ca şi toateconsecinţele pactului, nu au fost, pur şisimplu, anulate de către părţi, ci supuseunor modificări radicale pe parcursulrăzboiului. Оn cazul dat este vorbanu numai despre acordul propriu-zis,cu alte cuvinte despre Pactul de neagresiunedintre U.R.S.S. şi Germania,dar şi despre protocoalele secrete care,fără оndoială, erau parte componentăa Acordului.Pentru cei care nu sоnt de acord cucele expuse, explicăm că textul Pactuluiconţinea prevederi despre caracterulrelaţiilor reciproce dintre U.R.S.S. şiGermania la etapa concretă a perioadei