Revista "Administrarea publică" aprilie - Academia de Administrare ...

32Administrarea publică, nr. 2, 2008calitatea s-a amplificat şi, ca urmare,se оnfiinţează un alt dregător numaipentru vistieria particulară a domnului— Marele cămăraş.Documentar, printr-un act oficial din26 septembrie 1387, este atestată оn Moldovapentru prima dată dregătoria depоrcălab (termen de origine maghiară),care avea importante atribuţii administrative,militare şi judecătoreşti.Ulterior, оn sursele istorice apareprima menţiune documentară adregătorului numit stolnic (cuvоnt deorigine slavonă), care este atestat оnMoldova la 18 noiembrie 1393. Fiindun dregător personal al domnitorului,el se ocupa de masa domnească şi deaprovizionarea curţii domnitorului cuproduse alimentare.Domnitorul Ştefan cel Mare a introdusоn Sfatul domnesc şi pe Marelecomis, dregător atestat documentarоn anul 1435. Printre atribuţiile debază ale lui era grija faţă de grajdurile,grăjdarii, ferarii şi caretaşii curţiidomneşti. (Apropo, domnitorul оl lăsaоn seama lui pentru оngrijire şi pe celebrulCatalan).Analiza procesului istoric al constituiriisistemului tradiţional moldovenescde administrare demonstrează оn modconvingător că оn procesul formăriişi dezvoltării Statului Moldovenesc ultimulevoluează ascendent, fapt prioritarce contribuie substanţial la consolidareastatală şi politico-administrativă.Оn acest context general, au evoluatconcomitent structurile şi formeleadministraţiei centrale şi locale alesistemului autohton moldovenesc. Caşi оn alte ţări europene, din obligaţiileslugilor personale ale domnului, careadministrau curtea şi domeniul domnesc,au luat naştere funcţiile оnalte destat (dregătoriile).Printre primele investigaţii ştiinţificeale acestui fenomen istoric se evidenţiazăstudiul renumitului istoric european dinperioada interbelică Nicolae Iorga,intitulat “Apogeul puterii statului оntimpul domniei de 50 de ani a lui Ştefancel Mare, Domnul Moldovei”. Autoruldemonstrează оn mod obiectiv că, subaspect comparativ, curtea domneascăоn componenţa marilor dregători aidomnitorilor Munteniei (Valahiei) şi“aceea a moldoveanului Ştefan, fie chiarşi оn primii lui ani de domnie, se vedeimediat superioritatea Moldovei”. Оncalitate de exemple evidente el aducehrisoavele lui Ştefan cel Mare, оncare “se văd apărоnd оn el numeroşiboieri mоndri, a căror origine se poateurmări foarte bine оn actele precedenteprivitoare la оmprejurările interne sauexterne, şi la mulţi se dau şi numele defamilie”.Ierarhia dregătorilor din cadrulSfatului domnesc a fost stabilită pentruprima oară оn cadrul reformeloradministrative, elaborate şi realizatede domnitorul Alexandru cel Bun.Anume lui оi atribuiau оncă pe timpurispecialiştii оn istoria administraţieipublice meritul privind “formarea unuistat normal, conform ceremonialului”.Astfel, оn primul sfert al sec. XV s-astabilit următoarea structură ierarhicăa Sfatului Domnesc: Domnitorul ţării cestătea оn frunte; urmau castelanii (de lacurte, din familia domnească etc.); mariidemnitari militari; pоrcălabii de Hotin,Cetatea Albă, Neamţ, Roman şi Orheiu;marii dregători (curtenii), inclusiv:vornicul ce stătea оn fruntea lor; urmauspătarul, vistiernicul, postelnicul,numit de Nicolae Iorga “cubiculariulvoievodului”, apoi paharnicul.