participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
� percepţia asupra cauzelor abandonului şi neşco<strong>la</strong>rizării;<br />
� educaţia multiculturală şi introducerea limbii şi cultura romani în curriculum şco<strong>la</strong>r;<br />
� <strong>soluţii</strong> privind creşterea accesului <strong>la</strong> <strong>educaţie</strong>.<br />
� Anchete sociale<br />
Scopul anchetei sociale, metodă care s-a aplicat în cazul familiilor <strong>copiilor</strong> <strong>romi</strong> care au<br />
abandonat şcoa<strong>la</strong>, a fost ace<strong>la</strong> de a pune în evidenţă cauzele şi contextul întreruperii<br />
şco<strong>la</strong>rizării copilului. “Istoria” întreruperii şco<strong>la</strong>rizării constituie un studiu de caz care permite<br />
<strong>la</strong>nsarea de ipoteze referitoare <strong>la</strong> cauzele abandonului şi <strong>la</strong> modalităţile de prevenire a<br />
acestuia.<br />
� Ancheta prin chestionar<br />
Metoda anchetei prin chestionar – chestionar <strong>la</strong>nsat către diferite ONG-uri – a fost utilizată<br />
în scopul identificării obiectivelor diferitelor programe educaţionale dezvoltate al căror grup<br />
ţintă l-a constituit popu<strong>la</strong>ţia de etnie roma, a activităţilor desfăşurate, rezultatelor şi surselor<br />
de finanţare ale acestora. Informaţiile obţinute pe baza chestionarelor au fost completate prin<br />
interviuri realizate cu reprezentanţi ai unor ONG-uri şi manageri de proiecte şi prin accesarea<br />
site-urilor unor organizaţii non-guvernamentale de promovare a programelor educaţionale.<br />
1.4. Unităţi implicate; popu<strong>la</strong>ţie investigată - caracteristici generale<br />
Popu<strong>la</strong>ţia de referinţă este cea a unităţilor de învăţământ din mediul rural, iar popu<strong>la</strong>ţia<br />
investigată prin analiza secundară a datelor este constituită din unităţile de învăţământ în care<br />
se instruiesc şi elevi <strong>romi</strong>. Astfel, din totalul de 12 287 unităţi de învăţământ cuprinse în baza<br />
de date construită în cadrul cercetării Învăţământul rural din România au fost investigate un<br />
număr de 3162 de unităţi şco<strong>la</strong>re. Dacă luăm în considerare faptul că într-o aceeaşi unitate de<br />
învăţământ sunt reunite, în unele cazuri, grădiniţe, şcoli generale, licee, şcoli profesionale şi<br />
de ucenici sau unele dintre acestea, atunci putem considera că din numărul real de unităţi de<br />
învăţământ investigate în 1999-2000 (19 427) au fost cuprinse în cercetarea de faţă 5560 de<br />
cazuri. Distribuţia unităţilor investigate pe tipuri de şcoli este redată în tabelul 1.<br />
Tabel 1. Unităţi de învăţământ investigate<br />
Total Grădiniţe Şcoli cu c<strong>la</strong>se<br />
I-IV<br />
Şcoli cu c<strong>la</strong>se<br />
12<br />
I-VIII<br />
Licee Şc. profesionale şi<br />
de ucenici<br />
5560 2335 974 1867 165 219<br />
În funcţie de ponderea numărului de <strong>romi</strong>, unităţile de învăţământ se distribuie pe o scală care<br />
merge de <strong>la</strong> un singur rom în şcoală până <strong>la</strong> şcoli exclusiv roma, în care procentul elevilor