participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

Fig. 10. Pierderi la nivelul cohortei care a absolvit învăţământul gimnazial în anul 2000,
pe medii şi sexe
Metoda evaluării abandonului şcolar pe baza analizei cohortelor “aparente” 16 de elevi prezintă
unele inconveniente, reducerea efectivelor şcolare pe parcursul anilor de studii fiind nu numai
consecinţa abandonului, dar şi a altor fenomene care intră în categoria pierderilor şcolare:
migraţie, deces, repetenţie ş.a. În cazul repetenţiei, metoda, în sine, aduce, însă, corecţiile
necesare, fiecare cohortă preluând anual elevii repetenţi de acelaşi nivel de studii (clasă) din
anul şcolar anterior, eliminându-se astfel influenţa pierderilor prin repetenţie. Totuşi, deşi rata
repetenţiei la nivel de ciclu se menţine relativ constantă pe anumite intervale de timp, datorită
diferenţelor dintre cohorte în ceea ce priveşte numărul de copii pe care îi includ, există
posibilitate inducerii unor anumite distorsiuni ale valorii ratei abandonului evaluat prin
analiza de cohortă. Metoda surprinde însă cu mai multă acurateţe fenomenul, se apropie mai
mult de estimarea proporţiei sale reale. Eventualele corecţii care pot fi aduse prin excluderea
cazurilor de deces (pentru anii 1999 şi 2000 rata mortalităţii la grupele de vârstă 5-9 şi 10-14
ani a fost de 0,6-0,5‰ 17 ), migraţie externă (pentru care nu dispunem de informaţii, dar care nu
pot afecta semnificativ datele), repetenţie (în limitele expuse mai sus) nu reduc semnificativ
valorile înscrise în tabele de mai sus, în jurul cărora se poate aprecia că se situează abandonul
şcolar pe cohortă.
Un argument suplimentar în susţinerea acestor date l-ar putea constitui, într-o oarecare
măsură, şi faptul că, deşi în ultimii ani rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel
secundar se menţine la aproximativ 95% 18 (aproximativ două treimi în liceu şi o treime în
învăţământul profesional), rata brută de cuprindere în învăţământul secundar se situează în
jurul valorii de 70% 19 .
16
Cohorta aparentă, spre deosebire de cohorta “pură” include elevii repetenţi, exmatriculaţi cu drept de
reînscriere etc. din anii anteriori.
17
Analize demografice; situaţia demografică a României în anul 2000, INS, 2001.
18
Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, România 2000, PNUD.
19 Ibidem.
17%
15%
13%
11%
9%
7%
5%
3%
1%
urban rural
46
baieti
fete