participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

cuprinşi în sistemul de învăţământ) – Tabel 9. Proporţia acestora poate fi chiar mai ridicată,
considerând în aceeaşi categorie şi cazurile de non-răspuns. La cele de mai sus trebuie
adăugat faptul că peste 80% dintre copiii neşcolarizaţi sunt romi.
Tabel 9. Situaţia şcolară a copiilor romi, în 1998
Copii de vârstă
şcolară (7-16) ani)
Sursa: Date ICCV, 1998.
Înscrişi Au întrerupt şcoală Nu au fost înscrişi NS/NR
61,4% 11,6% niciodată 18,3% 8,7%
În ceea ce priveşte fenomenul analizat, deşi se înregistrează anumite diferenţe, pe sexe,
acestea nu sunt foarte ridicate – aproximativ 6% în cazul copiilor neşcolarizaţi (Tabel 10),
după cum nerelevante sunt şi cele constatate pe medii de rezidenţă.
Tabel 10. Situaţia şcolară a copiilor romi, pe sexe, în 1998
Nr. copii Masculin Feminin NS/NR
Înscrişi 52,0% 46,9% 1,0%
Neşcolarizaţi 46,3% 52,2% 1,4%
Sursa: Date ICCV, 1998. 20
Conform studiilor realizate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, nivelul de educaţie al
generaţiilor precedente se transmite, se regăseşte în nivelul de şcolaritate al generaţiilor
actuale. Astfel, în ceea ce priveşte ponderea neşcolarizarii („nu au fost înscrişi niciodată la
şcoală”) se poate constata că tendinţa ridicată a acesteia se menţine de-a lungul generaţiilor 21 .
Tabel 11. Incidenţa neşcolarizării populaţiei roma, pe generaţii
Generaţia de vârstă şcolară
(7-16 ani)
Generaţia adultă
(17-45 ani)
48
Generaţia vârstnică
(peste 46 ani)
18,3 16,1 26,7
Deşi în cazul generaţiei adulte se observă o participare şcolară substanţial mai ridicată
comparativ cu generaţia vârstnică, generaţia actuală de vârstă şcolară nu prezintă o ameliorare
a participării şcolare, ci dimpotrivă, gradul de cuprindere în sistemul de educaţie se reduce. Ca
urmare a recesiunii economice din perioada de tranziţie, în condiţiile în care, deşi gratuit,
învăţământul necesită suport material din partea familiei (costuri colaterale) scăderea
participării şcolare este evidentă.
În cazul generaţiei de vârstă şcolară, se menţine ridicată şi ponderea analfabetismului, aceasta
fiind apropiată de cea înregistrată la nivelul generaţiei adulte. Dacă aceasta din urmă reuşeşte
20 Indicatori privind comunităţile de romi din România, Ed. Expert, Bucureşti, 2002.
21 Pentru o analiză comprehensivă a nivelului de şcolaritate pe generaţii, vezi M. Surdu, Educaţia şcolară a
populaţiei de romi în studiul Indicatori privind comunităţile de romi din România, Ed. Expert, Bucureşti, 2002.