30.12.2012 Views

participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Dacă până în 1990 <strong>probleme</strong>le minorităţii roma au fost re<strong>la</strong>tiv ignorate <strong>la</strong> nivel european,<br />

odată cu integrarea statelor din Europa Centrală şi de Est în structurile europene această stare<br />

de fapt începe să se schimbe. Prima e<strong>la</strong>borare formală apare în Rezoluţia Consiliului Europei<br />

1203/1993, unde se face referire <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia roma ca “o adevărată minoritate europeană”.<br />

Astfel, Consiliul Europei a înfiinţat un Grup de expertiză pentru minoritatea roma cu sarcini<br />

directe de consiliere a statelor membre în toate aspectele referitoare <strong>la</strong> această minoritate şi de<br />

sprijinire a activităţii Secretarului General Coordonator al Acţiunilor privind Popu<strong>la</strong>ţia Roma.<br />

Alte documente importante pentru promovarea drepturilor minorităţii roma au fost e<strong>la</strong>borate<br />

de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Atât în Carta pentru<br />

Securitate Europeană, cât şi în Rapoartele OSCE asupra situaţiei <strong>romi</strong>lor au fost remarcate<br />

dificultăţile cu care se confruntă în prezent această minoritate. La reuniunile de <strong>la</strong> Copenhaga<br />

(1990), Helsinki (1992) sau Istambul (1999) statele membre şi-au afirmat preocuparea pentru<br />

rezolvarea acestor dificultăţi, ceea ce este echivalent cu un angajament moral de a elimina<br />

orice formă de discriminare împotriva <strong>romi</strong>lor. România are obligaţii de natură politică prin<br />

acceptarea concluziilor acestor întâlniri.<br />

Totuşi, cele mai importante decizii care influenţează în prezent politicile României faţă de<br />

minoritatea roma sunt cele aparţinând Uniunii Europene. Aceasta şi-a dezvoltat măsurile<br />

privind popu<strong>la</strong>ţia roma centrându-se în special pe două coordonate: considerarea specificului<br />

local (local sensitivity) şi alocarea de resurse. Principiile pentru îmbunătăţirea situaţiei<br />

minorităţii roma în ţările candidate [Guiding principles for improving the situation of the<br />

Roma in candidate countries] reprezintă unul din cele mai importante documente adoptate de<br />

UE, în acest sens, document e<strong>la</strong>borat în 1999 de către Grupul de experţi în <strong>probleme</strong>le roma şi<br />

de Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale ale OSCE.<br />

Un alt document important este Directiva 2000/43/EC din 29 iunie 2000 împotriva<br />

discriminării rasiale şi etnice, un reper şi un fundament pentru toate politicile statelor membre<br />

privind minorităţile. România a emis după numai o lună (august 2000) o ordonanţă anti-<br />

discriminare, măsură de armonizare legis<strong>la</strong>tivă care o apropie de standardele europene în<br />

protecţia minorităţilor.<br />

Negocierile privind aderarea sunt, în cazul statelor candidate, cadrul principal în care sunt<br />

discutate <strong>probleme</strong>le popu<strong>la</strong>ţiei roma. Acestea sunt considerate un criteriu politic important în<br />

secţiunea privind drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Astfel, începând cu anul 1997,<br />

popu<strong>la</strong>ţia roma a atras o atenţie specială în Rapoartele anuale care monitorizează progresele<br />

înregistrate de statele candidate în procesul de integrare. În cazul României, Decizia<br />

Consiliului din 28 ianuarie 2002 privind principiile, priorităţile, obiectivele intermediare şi<br />

24

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!