participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Dacă până în 1990 <strong>probleme</strong>le minorităţii roma au fost re<strong>la</strong>tiv ignorate <strong>la</strong> nivel european,<br />
odată cu integrarea statelor din Europa Centrală şi de Est în structurile europene această stare<br />
de fapt începe să se schimbe. Prima e<strong>la</strong>borare formală apare în Rezoluţia Consiliului Europei<br />
1203/1993, unde se face referire <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia roma ca “o adevărată minoritate europeană”.<br />
Astfel, Consiliul Europei a înfiinţat un Grup de expertiză pentru minoritatea roma cu sarcini<br />
directe de consiliere a statelor membre în toate aspectele referitoare <strong>la</strong> această minoritate şi de<br />
sprijinire a activităţii Secretarului General Coordonator al Acţiunilor privind Popu<strong>la</strong>ţia Roma.<br />
Alte documente importante pentru promovarea drepturilor minorităţii roma au fost e<strong>la</strong>borate<br />
de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Atât în Carta pentru<br />
Securitate Europeană, cât şi în Rapoartele OSCE asupra situaţiei <strong>romi</strong>lor au fost remarcate<br />
dificultăţile cu care se confruntă în prezent această minoritate. La reuniunile de <strong>la</strong> Copenhaga<br />
(1990), Helsinki (1992) sau Istambul (1999) statele membre şi-au afirmat preocuparea pentru<br />
rezolvarea acestor dificultăţi, ceea ce este echivalent cu un angajament moral de a elimina<br />
orice formă de discriminare împotriva <strong>romi</strong>lor. România are obligaţii de natură politică prin<br />
acceptarea concluziilor acestor întâlniri.<br />
Totuşi, cele mai importante decizii care influenţează în prezent politicile României faţă de<br />
minoritatea roma sunt cele aparţinând Uniunii Europene. Aceasta şi-a dezvoltat măsurile<br />
privind popu<strong>la</strong>ţia roma centrându-se în special pe două coordonate: considerarea specificului<br />
local (local sensitivity) şi alocarea de resurse. Principiile pentru îmbunătăţirea situaţiei<br />
minorităţii roma în ţările candidate [Guiding principles for improving the situation of the<br />
Roma in candidate countries] reprezintă unul din cele mai importante documente adoptate de<br />
UE, în acest sens, document e<strong>la</strong>borat în 1999 de către Grupul de experţi în <strong>probleme</strong>le roma şi<br />
de Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale ale OSCE.<br />
Un alt document important este Directiva 2000/43/EC din 29 iunie 2000 împotriva<br />
discriminării rasiale şi etnice, un reper şi un fundament pentru toate politicile statelor membre<br />
privind minorităţile. România a emis după numai o lună (august 2000) o ordonanţă anti-<br />
discriminare, măsură de armonizare legis<strong>la</strong>tivă care o apropie de standardele europene în<br />
protecţia minorităţilor.<br />
Negocierile privind aderarea sunt, în cazul statelor candidate, cadrul principal în care sunt<br />
discutate <strong>probleme</strong>le popu<strong>la</strong>ţiei roma. Acestea sunt considerate un criteriu politic important în<br />
secţiunea privind drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Astfel, începând cu anul 1997,<br />
popu<strong>la</strong>ţia roma a atras o atenţie specială în Rapoartele anuale care monitorizează progresele<br />
înregistrate de statele candidate în procesul de integrare. În cazul României, Decizia<br />
Consiliului din 28 ianuarie 2002 privind principiile, priorităţile, obiectivele intermediare şi<br />
24