participarea la educaţie a copiilor romi probleme, soluţii, actori - ardor

Capitolul 1. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII
1.1. Motivarea cercetării
Dreptul la educaţie al tuturor copiilor şi tinerilor, indiferent de origine socială sau etnică, de
sex sau apartenenţă religioasă, garantat de Constituţia României este departe de a constitui o
realitate în cazul populaţiei de etnie roma. Astfel, unele studii (Ţiganii. Între ignorare şi
îngrijorare, ICCV, 1992, 1998, Copiii romi din Români”, Salvaţi Copiii - UNICEF, 1999)
relevă faptul că una dintre categoriile de populaţie grav afectată de fenomenul participării
reduse la educaţie este această etnie. În cazul educaţiei preşcolare, de exemplu, participarea
copiilor romi este de aproape patru ori mai scăzută decât participarea întregii populaţii la acest
nivel de educaţie, inegalităţile continuând în învăţământul primar – cu aproximativ 25% mai
puţin decât ceilalţi copii – şi gimnazial, în cazul căruia participarea şcolară este cu 30% mai
redusă. Trebuie amintit şi faptul că analfabetismul este o problemă cu care se confruntă
aproape 40% din populaţia adultă. Este şi mai grav că acest procent foarte ridicat al
analfabetismului a crescut în perioada de tranziţie comparativ cu perioada precedentă,
afectând populaţia tânără cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani.
Un alt decalaj în ceea ce priveşte participarea la educaţie, în special la nivelul învăţământului
secundar inferior şi învăţământului post-obligatoriu, care afectează întreaga populaţie de
vârstă tânără se manifestă între mediul urban şi rural. Acest decalaj este alimentat atât de
anumite “condiţii generale” care situează mediul rural într-o poziţie defavorizată faţă de urban
(“gradul redus de echipare tehnico-edilitară, cantitatea şi calitatea necorespunzătoare a
infrastructurii sociale şi serviciilor, slabă dezvoltare a sistemelor de comunicaţii, starea
necorespunzătoare a reţelei de transport, în special rutier, pauperizare accentuată a unor
grupuri de populaţie”), cât şi de anumite probleme specifice sistemului de învăţământ care se
manifestă în zonele rurale: “starea necorespunzătoare a clădirilor şi logisticii în condiţiile în
care resursele disponibile pentru reabilitarea acestora sunt mai scăzute, numărul insuficient de
cadre didactice calificate” 2 ş.a., ca să amintim numai unele dintre cele mai semnificative.
Discrepanţele care îşi pun amprenta asupra întregii populaţii de vârstă şcolară din mediul rural
afectează, în mod ipotetic, şi populaţia de etnie roma din aceste arii, prezentul studiu
propunându-şi să verifice această ipoteză, să identifice cauzele şi condiţiile generale şi
specifice care generează participarea redusă la educaţie a copiilor romi din zonele rurale.
2 Învăţământul rural din România: condiţii, probleme şi strategii de dezvoltare, MEN-ISE, 2000.
8