anul şco<strong>la</strong>r 1997/1998 abandonul se reduce în mediul rural chiar şi <strong>la</strong> nivelul gimnaziului, înregistrând rate mai scăzute decât în urban. Aşa cum menţionam, însă, mai sus, este posibil ca rata acestuia, aşa cum a fost calcu<strong>la</strong>tă, să fie distorsionată de influenţa altor fenomene care se manifestă în ultimii ani în România, anume migraţia popu<strong>la</strong>ţiei dinspre oraşe spre zonele rurale. � Lipsa diferenţelor între băieţi şi fete pe parcursul întregii perioade de referinţă, comportamentul acestora din perspectiva fenomenului analizat fiind practic identic, fără deosebiri <strong>la</strong> nivelul aceluiaşi ciclu de învăţământ sau mediu de rezidenţă (Tabel 6). Tabel 6. Evoluţia abandonului şco<strong>la</strong>r pe parcursul anului, pe niveluri, medii de rezidenţă şi sexe, în perioada 1995-2000 1995-1996 1996-1997 1997-1998 1998-1999 1999-2000 T M F T M F T M F T M F T M F Total 0,8 0,7 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9 0,6 0,9 1,0 0,9 0,9 0,9 0,9 Urban 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 1,0 1,2 0,9 1,3 1,5 1,3 1,3 1,3 1,3 Rural 0,5 0,5 0,6 0,7 0,6 0,6 0,4 0,5 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 0,3 0,4 Primar 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,7 0,5 0,8 0,9 0,7 0,8 0,9 0,9 Urban 0,8 0,8 0,8 0,9 0,9 0,9 1,0 1,1 0,8 1,3 1,4 1,1 1,3 1,3 1,4 Rural 0,2 0,1 0,2 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,1 0,2 0,2 0,2 0,3 0,4 0,3 Gimnaziu 1,1 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 0,8 1,1 1.2 1,1 0,9 0,9 0,9 Urban 1,0 1,0 1,1 0,9 1,0 0,8 1,1 1,3 1,0 1,5 1,5 1,4 1,3 1,4 1,2 Rural 1,1 1,0 1,2 1,1 1,0 1,2 0,7 0,9 0,6 0,6 0,6 0,5 0,3 0,2 0,4 Sursa: Date calcu<strong>la</strong>te pe baza informaţiilor conţinute în: Învăţământul primar şi gimnazial <strong>la</strong> începutul anului şco<strong>la</strong>r 1996/1997, 1997/1998, 1998/1999, 1999/2000, CNS; Învăţământul primar şi gimnazial <strong>la</strong> sfârşitul anului şco<strong>la</strong>r 1996/1997, 1997/1998, 1998/1999, 1999/2000, CNS /INS. Fig. 4. Evoluţia abandonului şco<strong>la</strong>r în Fig. 5. Evoluţia abandonului şco<strong>la</strong>r în 2,5% 2,0% 1,5% 1,0% 0,5% 0,0% învăţământul primar, pe medii învăţământul gimnazial, pe medii Urban Rural 95/96 96/97 97/98 98/99 99/00 42 2,5% 2,0% 1,5% 1,0% 0,5% 0,0% . Urban Rural 95/96 96/97 97/98 98/99 99/00
Unele menţiuni care au însoţit analiza sugerează deja imperfecţiunile metodei (utilizată, însă, în mod frecvent) prin care a fost surprins fenomenul abandonului şco<strong>la</strong>r. O astfel de metodă exclude din calcul situaţiile în care abandonul se produce în trecerea de <strong>la</strong> o c<strong>la</strong>să <strong>la</strong> alta ca urmare a unor cauze multiple, printre care: refuzul copilului şi/sau al familiei de a continua şcoa<strong>la</strong>, neprezentarea <strong>la</strong> examenele de corigenţă sau neacceptarea situaţiei de repetare a c<strong>la</strong>sei şi părăsirea şcolii etc. O metodă care permite evaluarea mai corectă a fenomenului se bazează pe analiza cohortelor de elevi pe parcursul unui ciclu de învăţământ. Utilizarea acestei metode a scos în evidenţă proporţii îngrijorătoare ale fenomenului investigat (Tabel 7, Fig. 6). Astfel, de-a lungul unei perioade de zece ani (1990-2000) fiecare cohortă a pierdut pe parcursul unui ciclu de învăţământ peste 10% din efectivul de intrare în sistemul de <strong>educaţie</strong>, ceea ce reprezintă aproximativ 20-25% pe parcursul învăţământului obligatoriu. Pierderea este mai mare în gimnaziu, dar există o continuă tendinţă de ameliorare <strong>la</strong> ambele niveluri de învăţământ. Tabel 7. Proporţia absolvenţilor învăţământului primar/gimnazial în perioada 1991- 2000 din cohortele corespunzătoare de elevi An debut în cl. I / V-a An absolvire cl. IV / VIII-a 87-88 88-89 89-90 90-91 91-92 92-93 93-94 94-95 95-96 96-97 90-91 91-92 92-93 93-94 94-95 95-96 96-97 97-98 98-99 99-00 Intraţi cl. I 374,3 350,4 324,2 279,1 334,1 339,8 362,2 376,3 370,4 356,2 cl. V 383,6 378,5 370,9 372,9 357,1 333,4 302,7 262,7 309,0 313,9 Absolvenţi cl. IV 328,8 304,1 273,3 244,5 295,1 303,1 324,6 335,0 330,3 324,6 cl. VIII 331,6 316,9 291,5 311,9 300,0 283,7 261,9 227,9 271,1 278,9 Pondere % cl. IV 87,9 86,8 84,3 87,6 88,3 89,2 89,6 89,0 89,2 91,1 cl.VIII 86,4 83,7 78,6 83,6 84,0 85,1 86,5 86,8 87,7 88,8 Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2002 Fig. 6. Evoluţia abandonului şco<strong>la</strong>r pe parcursul unui ciclu de învăţământ, pe cohorte şco<strong>la</strong>re (după anul absolvirii), în perioada 1991-2000 25% 20% 15% 10% 5% 0% 90/91 91/92 92/93 93/94 94/95 95/96 96/97 97/98 98/99 99/00 43 primar gimnazial
- Page 1 and 2: Ministerul Educaţiei şi Cercetăr
- Page 3 and 4: Contribuţii ale autorilor: Mihaela
- Page 5 and 6: INTRODUCERE În România, lipsa une
- Page 7 and 8: speră astfel ca această cercetare
- Page 9 and 10: La nivel explicativ există câteva
- Page 11 and 12: Pentru realizarea analizei secundar
- Page 13 and 14: omi este de 100%. Pentru a avea o i
- Page 15 and 16: Cu toate aceste limite considerăm
- Page 17 and 18: de-a lungul evoluţiei pe care o ur
- Page 19 and 20: şanse, cea referitoare la egalitat
- Page 21 and 22: � caracteristicile copiilor sunt
- Page 23 and 24: Capitolul 3. POLITICI EDUCAŢIONALE
- Page 25 and 26: condiţiile cuprinse în Parteneria
- Page 27 and 28: 3.3. Politici naţionale de stimula
- Page 29 and 30: Programul se adresează persoanelor
- Page 31 and 32: înainte de finalizarea învăţăm
- Page 33 and 34: � Stimularea formării de persona
- Page 35 and 36: Capitolul 4. REZULTATELE INVESTIGA
- Page 37 and 38: (4,8%) din totalul de 266.979 (num
- Page 39 and 40: 8-10 puncte procentuale pe întreag
- Page 41: Fig. 3. Evoluţia abandonului şcol
- Page 45 and 46: Tabel 8. Proporţia absolvenţilor
- Page 47 and 48: În cadrul analizei abandonului şc
- Page 49 and 50: educerea aproape la jumătate a pon
- Page 51 and 52: Incidenţa neşcolarizării se prez
- Page 53 and 54: 4.2. Determinanţi ai participării
- Page 55 and 56: Şi în acest caz există judeţe (
- Page 57 and 58: Problemele privind dotarea unităţ
- Page 59 and 60: Operator: Şi de când n-a mai veni
- Page 61 and 62: 4.2.1.2. Resurse umane Calitatea re
- Page 63 and 64: Fig. 1. Ponderea unităţilor şcol
- Page 65 and 66: discipline de peste 2 ani”, propo
- Page 67 and 68: soluţii “acordarea de facilită
- Page 69 and 70: � Navetismul cadrelor didactice F
- Page 71 and 72: � dificultăţile privind frecven
- Page 73 and 74: cazul de faţă când se urmărea s
- Page 75 and 76: Părinte 2: Nu, asta nu! Dacă le d
- Page 77 and 78: limba română, limba maternă este
- Page 79 and 80: Caseta 6. Interviu de grup părinţ
- Page 81 and 82: nu rămân în şcoală după orele
- Page 83 and 84: învăţare, valorifică specificul
- Page 85 and 86: individuale şi de grup) utilizate
- Page 87 and 88: Caseta 4 . Interviu de grup elevi r
- Page 89 and 90: - norme instituţionale (formale sa
- Page 91 and 92: Caseta 8. Interviu de grup părinţ
- Page 93 and 94:
� Chiar şi în interiorul grupul
- Page 95 and 96:
acestora. În opinia dascălilor, n
- Page 97 and 98:
pentru a reuşi. Tocmai de aceea, p
- Page 99 and 100:
vreau să fiu rom, nu vreau să fac
- Page 101 and 102:
4.2.2. Caracteristici individuale D
- Page 103 and 104:
O situaţie specială este cea a co
- Page 105 and 106:
Există şi cazuri de copii romi ca
- Page 107 and 108:
însă că repetenţia nu însoţe
- Page 109 and 110:
identifică de etnie roma comparati
- Page 111 and 112:
naţionalităţi), ci raportat la t
- Page 113 and 114:
Unii dintre părinţi sunt conştie
- Page 115 and 116:
Tata Român 102 29,7 99 28,9 13 3,8
- Page 117 and 118:
întreruperea şcolarizării, indif
- Page 119 and 120:
vale…era frig, nu ne convenea să
- Page 121 and 122:
În sfârşit, un fenomen care pare
- Page 123 and 124:
…aici asta era tradiţia, în fan
- Page 125 and 126:
"Repetenţia repetată" a uneia sau
- Page 127 and 128:
4.3. Soluţii propuse de cadrele di
- Page 129 and 130:
Caseta 3. Interviuri de grup părin
- Page 131 and 132:
aeroport. Domnul director era foart
- Page 133 and 134:
specifice prevenirii fenomenelor de
- Page 135 and 136:
programe de formare continuă; dezv
- Page 137 and 138:
O1. Creşterea gradului de cuprinde
- Page 139 and 140:
2.7. Adecvarea ofertei de formare l
- Page 141 and 142:
Obiective specifice 5.1. Stimularea
- Page 143 and 144:
5.2. Plan de implementare a strateg
- Page 145 and 146:
1.3. Stimularea participării la ed
- Page 147 and 148:
1.5. Stimularea participării tiner
- Page 149 and 150:
O2. Ameliorarea calităţii resurse
- Page 151 and 152:
2.4. Stimularea promovării cadrelo
- Page 153 and 154:
2.9. Creşterea gradului de conşti
- Page 155 and 156:
O3. Proiectarea ofertei educaţiona
- Page 157 and 158:
3.5. Valorificarea meşteşugurilor
- Page 159 and 160:
4.3. Stimularea interesului adulţi
- Page 161 and 162:
O5. Deschiderea şcolii către comu
- Page 163 and 164:
5.3. Dezvoltarea unor strategii man
- Page 165 and 166:
O6. Elaborarea unui sistem naţiona
- Page 167 and 168:
5.3. Program de intervenţie prin s
- Page 169 and 170:
� Descrierea zonei şi a populaţ
- Page 171 and 172:
� Resurse umane: - Asigurarea nec
- Page 173 and 174:
- dezvoltarea de programe speciale
- Page 175 and 176:
� Costuri masă Cost estimat zi:
- Page 177 and 178:
Din inventarul realizat, cea mai ma
- Page 179 and 180:
Nr. Nume organizaţie 1 Agenţia de
- Page 181 and 182:
“Cordial” Vrancea 11 Asociaţia
- Page 183 and 184:
Corpului Didactic Neamţ 25 Casrom
- Page 185 and 186:
pentru o Societate Deschisă Iaşi
- Page 187 and 188:
pentru o Societate Deschisă Timiş
- Page 189 and 190:
59 Fundaţia “Phoenix” Bucureş
- Page 191 and 192:
Casrom scopul asigurării unei educ
- Page 193 and 194:
copiii” viitor mai bun pentru cop
- Page 195 and 196:
91 Organizaţia “Salvaţi copiii
- Page 197 and 198:
104 Romani Criss Covasna 105 Şcoal
- Page 199 and 200:
BIBLIOGRAFIE Anăstăsoaie, V., Tar
- Page 201 and 202:
ANEXE 201
- Page 203 and 204:
Anexa 2. Structura şi distribuţia
- Page 205 and 206:
Anexa 3. Numărul de elevi şi pers
- Page 207 and 208:
Anexa 4. Abandon şcolar şi neşco
- Page 209 and 210:
Tabel 3. Distribuţia pe judeţe a
- Page 211 and 212:
Anexa 5. Resurse materiale Tabel 1.
- Page 213 and 214:
Tabel 3. Distribuţia unităţilor
- Page 215 and 216:
Tabel 2. Distribuţia unităţilor
- Page 217 and 218:
Tabel 4. Distribuţia unităţilor
- Page 219 and 220:
Studiu de caz nr. 1 Anexa 7. Studii
- Page 221 and 222:
4 clase şi nu ştiu să citească
- Page 223 and 224:
„Am mers 7 ani la şcoală, dar n
- Page 225 and 226:
prostitueze şi, în cele din urmă
- Page 227 and 228:
Anexa 8. Modele de proiecte de inte
- Page 229 and 230:
Proiectul a reuşit să înregistre
- Page 231 and 232:
Regiunea de SE a Europei. Proiectul
- Page 233 and 234:
şcoala să se implice în ameliora
- Page 235 and 236:
- desfăşurarea unui seminar de fo