arhivele olteniei 24 - Institutul de Cercetari Socio-Umane "CS ...

Despre altarele miniaturale de cult neo-eneolitice
17
_______________________________________________________________________________
este faptul că ochii, sau ochiul divin apar atât în arhitectura monumentală a
sanctuarelor 9 , dar şi pe diferite alte obiecte de cult.
Reprezentarea, pe unele altare neo-eneolitice, a unor capete de animale
cornute, sau modelarea unor părţi ale altarului în forma părţilor unor animale
(fig. 4/13-15) este considerată, de asemenea, a avea o putere apotropaică sau
legată de totemul familial 10 . Nu trebuie neglijată nici posibilitatea ca astfel de
altăraşe cu capete de animale să fie o expresie, la scară redusă, a sanctuarelor,
care după J. Makkay erau, de multe ori, împodobite cu astfel de capete de
animale, marcând forţa masculină, virilitatea, dar şi fecunditatea, sămânţa, ideea
de a procrea 11 .
Cercul şi cercurile concentrice sugerează lumina sau razele solare, ideea
de lumină, căldură, cunoaştere. Semicercul sau asocierea semicercurilor pe altare
reprezintă soarele sau luna personificate. În unele cazuri cercurile de pe altare
redau, fără îndoială, şi sânii, ca în cazul altarului de la Vinča Belo Brdo (fig. 5/7)
sau Karanovo (fig. 3/8). La fel de interesante sunt şi alte altare din Bulgaria,
prevăzute cu reprezentări antropomorfe (fig. 4/10-11).
Din cauza acestor multiple funcţionalităţi, ele au pe corpul lor o serie de
ornamente, decor simbolic, figuri în relief, ochi, capete de animale. De-a lungul
timpului, diferiţi arheologi le-au descris 12 , au realizat tipologii, au scris despre
semnificaţia lor 13 sau a semnelor, simbolurilor de pe ele 14 . Fiind un element de
cult, altarul poate fi definit ca un component arhitectural sau sculptural destinat
realizării unor ritualuri. Măsuţele de cult neolitice reprezintă cele mai vechi
tipuri de altare (fig. 11). Acestea sunt confecţionate din lut, cu trei sau patru
picioare, fiind ornamentate cu un decor geometric incizat sau modelat pe laturi.
Altarele sunt de dimensiuni diferite, de la cele monumentale ajungând la cele
miniaturale (fig. 6). Rolul altarelor a fost acela că au fost întrebuinţate atât în
domeniul casnic, cât şi în cel sacru-religios, fiind descoperite în locuinţe.
9
Gh. Lazarovici, Fl. Draşovean, Z. Maxim, Parţa. Monografie arheologică, vol. 1.1
341, vol. 1.2.
10
Gh. Lazarovici, The eye-symbol, gesture, expression, în ,,Tibiscum”, X, Studii şi
comunicări de etnografie şi istorie, Caransebeş, 2000, p. 120.
11
J. Makkay, The Late Neolithic Tordos Group of Signs, în Alba Regia, X,
Székesfehérvár, 1969, p. 9-50.
12
D. Srejović, Excavation at Lepenski Vir, în ,,Starinar”, XVIII, 1967, p. 156-164; M. Nica,
op.cit., p. 435-463; H. Todorova, op.cit., p. 80, fig. 12/5; Gh. Lazarovici Venus de Zăuan. Despre
credinţele şi practicile magico-religioase. Partea a II-a, în ActaMP, XIV-XV, 1990-1991, p. 11-35;
V.Nikolov, Das Flusstal der Struma an der frühneolithischen Strasse von Anatolien nach
Mitteleuropa, în ,,Die ersten Bauern”, 2, Schweiz, Landmuseum Zürich, 1990, p. 63-69; E. Bánfly,
op. cit., fig. 97.
13
Z. Maxim, op. cit.; C. M. Lazarovici, Pre-writing signs on the neo-eneolitihic altars, în
,,Lolita Nikolova”, Editura Symbolic for Communication in Southeast Eorope, Bar International Series
1139, 2003, p. 85-96.
14
Z. Maxim, op. cit., p. 61-62, 206 şi urm; C. M. Lazarovici, op. cit., p. 85-96.