arhivele olteniei 24 - Institutul de Cercetari Socio-Umane "CS ...

ARHIVELE OLTENIEI, Serie nouă, nr. 24, 2010, p. 7-15
ARHEOLOGIE–ISTORIE
PRACTICI FUNERARE LA SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUI ŞI
ÎNCEPUTUL EPOCII FIERULUI ÎN SUD-VESTUL ROMÂNIEI
SIMONA LAZĂR
Abordarea socio-antropologică a practicilor funerare, încă de la
începutul secolului al XX-lea 1 , a permis ca înţelegerea diversităţii
comportamentului funerar să fie urmată de înţelegerea mai nuanţată a
descoperirilor arheologice de acest tip. Ceremonia funerară se derulează pe mai
multe etape, indisolubil legate între ele, etape care, la rândul lor, sunt legate de
rituri 2 în care colectivităţile respectă cu stricteţe anumite reguli. Radcliffe
Brown, analizând societăţile primitive, sublinia că „religia a fost o parte
esenţială a constituirii societăţii. Formele religiei şi forma structurii sociale îşi
corespund una alteia 3 ” Această părere se află destul de aproape de concepţia pe
care a dezvoltat-o Georges Dumézil. Analizând mitologia, pe care el o considera
a fi specifică populaţiilor din familia lingvistică indo-europeană, el încerca să
demonstreze că „ideologia” unei societăţi reflectă structura organizării sociale,
în sensul în care figurile mitice din panteonul indian, iranian sau roman reproduc
sistemul tripartit, pe care îl regăsim în organizarea socială reprezentat de
funcţiile religioasă, războinică, economică 4 . Un domeniu important al religiei
comunităţilor primitive îl constituie cultul strămoşilor. Cu referire la acesta,
Radcliffe Brown arăta: „Riturile la care participă membrii grupului au legătură
cu proprii lor strămoşi, incluzând în mod firesc, aducerea de ofrande şi
sacrificii…O descendenţă, dacă este mai mare de 3-4 generaţii include atât
persoane vii cât şi moarte…Funcţia socială a riturilor este evidentă: primind o
expresie solemnă şi colectivă, riturile reafirmă, reînnoiesc şi întăresc acele
sentimente de care depinde solidaritatea socială” 5 .
1
A. van Gennep a publicat prima ediţie din lucrarea sa Riturile de trecere, în 1909 (la
noi a fost tradusă şi publicată în 1996, în Editura Polirom); E. Durhkeim Formele elementare ale
vieţii religioase în 1924 (republicată la noi în 1993, Editura Polirom).
2
Acestea sunt în principal rituri de prag, de separare, de reintegrare (A. van Gennep,
Riturile de trecere, 2001, Iaşi, Editura Polirom, p. 32-47).
3
A. R. Radcliffe Brown, Structură şi funcţie în societatea primitivă, Iaşi, Editura
Polirom, 2001, p. 152.
4
G. Dumézil, Mythe et epopee, Paris, 1980.
5
A. R. Radcliffe Brown, op. cit., p. 152-153.