obezitatea într-o comunitate rurală din judeţul iaşi - Gr.T. Popa

Utilizând criteriile NCEP-ATP III de definire a sindromului metabolic,
am regăsit o prevalenţă de 14,2% a sindromului metabolic în populaţia generală.
Analiza comparativă a prevalenţei sindromului metabolic în populaţia
studiată utilizând cele două definiţii de diagnostic (IDF şi NCEP-ATP III) arată că
asocierea criteriilor recomandate de IDF permite o mai bună încadrare a
persoanelor cu risc, lărgind grupul populaţional considerat la risc de a dezvolta
sindrom cardiometabolic (figura 14).
25%
20%
15%
10%
5%
0%
20,60% 19,20%
10,10%
7%
16,30%
14,20%
femei barbati populatia generala
IDF NCEP-ATP III
Figura 14. Prevalenţa sindromului metabolic în populaţia studiată
în funcţie de criteriile de definire utilizate
Capitolul III. Rolul stilului de viaţă asupra determinismului statusului
ponderal şi al comorbidităţilor.
Din totalul persoanelor incluse în studiu, majoritatea (78,9%) au declarat
că nu consumă zilnic carne grasă, restul de 21,1% răspunzând afirmativ la această
întrebare.
Surprinzător este faptul că proporţia cea mai mare de persoane care au
răspuns afirmativ analizat pe categorii de IMC se regăseşte în grupul de
normoponderali (21,8%), urmat îndeaproape de cei supraponderali (21.5%) şi apoi
de obezi (figura 15). Putem spune că un procent mai mic de obezii consumă zilnic
carne grasă comparativ cu normponderalii (20% versus 21,8%) sau chiar cu
supraponderalii (20% versus 21,5%).
19