obezitatea într-o comunitate rurală din judeţul iaşi - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

În ceea ce priveşte consumul de băuturi alcoolice, aproape o treime (30,5%) au răspuns afirmativ. Se observă că cel mai redus consum se regăseşte în grupul de subponderali, 84,2% declarând că nu consumă mai mult de 2 măsuri/zi bărbaţii şi 1 măsură/zi femeile. Începând de la grupul de normoponderali, care înregistrează o prevalenţă a răspunsului pozitiv de 33,4%, se observă reducerea proporţiei de persoane care au răspuns pozitiv odată cu creşterea IMC-ului, atingând valoarea de 25,98% la grupul de obezi (16,5% la grupul de obezi grad 2, constituind grupul cu cea mai redusă proporţie de persoane care consumă zilnic băuturi alcoolice) (figura 19). 22 35,0% 30,0% 25,0% 20,0% 15,0% 10,0% 5,0% 0,0% 15,80% 33,40% 30,50% 25,08% subponderali normoponderali supraponderali obezi Figura 19. Frecvenţa consumului de băuturi alcoolice în funcţie de grupa de IMC
III. Importanţa cercetării şi perspective III.1. Importanţa teoretică Cercetarea de faţă prezintă, pentru prima dată în România, date cu privire la epidemiologia excesului ponderal într-o comunitate rurală din nord-estul ţării. Rezultatele vor completa datele existente la nivelul României, puţine la număr şi incomplete, şi se vor adăuga statisticilor europene cu privire la epidemiologia supraponderii şi obezităţii în Europa şi în lume. Aspectul cel mai important din punct de vedere al impactului epidemiologic este reprezentat de prevalenţa extrem de crescută a excesului ponderal, peste jumătate din populaţia rurală (52%) fiind supraponderală sau obeză. Prevalenţa supraponderii a fost de 34,5%, fiind uşor mai frecventă în rândul femeilor comparativ cu bărbaţii (35% versus 33,9%). Prevalenţa obezităţii a fost de 17,5%, fiind de aproape două ori mai frecventă în rândul femeilor comparativ cu bărbaţii (21,3% versus 12,2%). Un element extrem de important este reprezentat de prevalenţa extrem de crescută a „taliei groase” pe baza căreia se defineşte obezitatea abdominală, element central al sindromului metabolic şi factor de risc cardiometabolic recunoscut de lumea ştiinţifică. În studiul nostru, obezitatea abdominală a fost prezentă la 74,9% din populaţie, fiind semnificativ mai frecventă la femei comparativ cu bărbaţii (89,9% versus 53,5%). Un semnal de laramă este tras de faptul că mai mult de jumătate din persoanele normoponderale prezintă obezitate abdominală (55%), care, şi la această categorie de IMC, este mai frecventă la femei comparativ cu bărbaţii (80,7% versus 27,2%, p < 0,001). Acest rezultat este surprinzător dacă ţinem cont de regula generală a distribuţiei ţesutului adipos pe sexe, respectiv de predominenţa obezităţii ginoide la femei şi a celei androide la bărbaţi. Se pare că în cazul acestei populaţii rurale din nord estul României, obezitatea abdominală este mai frecventă la femei, indiferent de categoria de IMC. Prevalenţa maximă a supraponderii este în grupul de vârstă 65-69 ani (43,2%) iar a obezităţii la vârste mai tinere de 55-59 ani (29,8%). Prevalenţele minime ale supraponderii şi obezităţii au fost în aceeaşi grupă de vârstă 20-24 ani (13,4% şi respectiv 0,8%). Se observă o diferenţiere netă pe sexe a vârstei minime de apariţie a obezităţii (fiind mai mare la bărbaţi comparativ cu femeile), mai accentuată la gradele superioare de obezitate. Dacă la femei putem întâlni persoane cu obezitate morbidă şi la vârste foarte tinere (25 ani), în cazul bărbaţilor nu întâlnim cazuri de obezitate gradul III înainte de vârsta de 45 ani. Între vârstă şi valoarea IMC-ului există o relaţie direct proporţional: la o creştere în vârstă cu 10 ani, media creşterilor IMC-ului este de 0,6 (p < 0,001). Relaţia se păstrează şi când se efectuează analiza pe sexe: la o creştere în vârstă cu 10 ani, media creşterilor 23
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARM
Page 3 and 4: II.5. Capitolul III. Rolul stilului
Page 5 and 6: acest fenotip aşa-zis „econom”
Page 7 and 8: 2. Realizarea unui studiu pe aceea
Page 9 and 10: II.3. Rezultate Capitolul I. Preval
Page 11 and 12: - în grupul de obezi, majoritatea
Page 13 and 14: Analiza populaţiei pe sexe a arăt
Page 15 and 16: Capitolul II. Comorbidităţi cu ri
Page 17 and 18: Figura 11. Relaţia dintre IMC şi
Page 19 and 20: Utilizând criteriile NCEP-ATP III
Page 21: În populaţia studiată, 42,5% ada
Page 25 and 26: comorbidităţi. Corolarul este val
Page 27 and 28: III.2. Importanţa practică Din re
Page 29 and 30: - pentru aflarea prevalenţei hipoH
Page 31 and 32: Propunere algoritm de evaluare 31
Page 33 and 34: creştere în vârstă cu 10 ani, m
Page 35 and 36: studiată, fiind de peste 6 ori mai
Page 37 and 38: nivel regional cât şi la nivel po
Page 39 and 40: 18. Reynolds K, Gu D, Whelton PK et
Page 41 and 42: 56. Campfield LA, Smith FJ. Blood g
Page 43 and 44: 90. Kim DJ, Bergstrom J, Barrett-Co
Page 45 and 46: 131. Yamamoto S, Nakagawa T, Matsus
Page 47 and 48: International Diabetes Federation d
Page 49 and 50: 200. Grant RW, Meigs JB. Prevalence
Page 51 and 52: Lucrări publicate în rezumat: 1.
Page 53 and 54: 2010: Absolventă a programului de
Page 55 and 56: 3. Laura Mihalache, Lidia Iuliana G
Page 57: Simpozioane ştiinţifice, diplome

obezitatea într-o comunitate rurală din judeţul iaşi - Gr.T. Popa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?