State, community, individual - Societal and Political Psychology ...

Recommendations

Info

Migra]ia ilegal` a rom~nilor \n anul 1989. Aspecte socio-demografice privind transfugii preda]i de Ungaria [i Iugoslavia Ilarion Țiu 1 Abstract: This article analyzes the illegal migration of Romanians in 1989. Depression and human rights violation favor working class dissatisfaction about communist regime. The Romanians tries to leave the country against any danger, with the goal to establish in Western Europe or North America. Based on the data collected from The National Council for the Securitate Archives (N=1.962), our research establish how many Romanians returned from Hungary and Yugoslavia after the illegal cross of the border in these countries. Keywords: Illegal migration; Economical migration; Communist repression; Communist depression; Fall of communism. La sfârșitul anilor ’80, România comunistă trecea printr-o gravă criză economică și politică. Scăderea nivelului de trai și izolarea internațională în care se găsea Nicolae Ceaușescu a determinat un val imigraționist. Deoarece migrația legală era interzisă, a crescut procentul trecerilor frauduloase ale frontierelor. Fenomenul se constată pe toată durata regimului comunist, începând cu sfârșitul anilor ’40. În primele decenii migrația ilegală a fost preponderent politică, având mai degrabă caracter de exil. În anii de sfârșit ai regimului însă, trecerea ilegală a frontierei avea cauze economice. Datele statistice referitoare la migrația din anii ’80 indică o corelație între accentuarea crizei economice și creșterea tendinței de migrație ilegală a românilor. Spre exem- plu, Poliția de Frontieră a județului Timiș a dat publicității o evidență a tranzitului ilegal spre Iugoslavia în perioada 1980-1989 2 . Așa cum reiese din tabelul de mai jos, numărul românilor care și-au riscat viața încercând să părăsească țara în această perioadă a crescut de 2,7 ori, de la 913 persoane în 1980, la 2.483 persoane în 1989 (Vezi Tabelul 1). Așa cum am menționat anterior, România nu se confrunta cu primul val de migrații în anii ’80. Deja erau constituite câteva itinerarii de tranzit ilegal al frontierei. Cea mai utilizată variantă era prin Iugoslavia. Datorită poziției speciale a lui Tito în blocul comunist, ruta iugoslavă era considerată mai sigură. Mai ales în anii confl ictului dintre liderul de la Belgrad și Stalin (anii ’50), când transfugii români nu erau întorși în 153
Ilarion Țiu Migrația ilegală a românilor în anul 1989 ANUL NR. % 1980 913 5,69 1981 1.824 11,37 1982 1.270 7,92 1983 1.071 6,68 1984 1.387 8,64 1985 1.632 10,17 1986 1.659 10,34 1987 1.920 11,97 1988 1.885 11,75 1989 2.483 15,48 Total 16.044 100 Tabelul 1. Cetățeni români care au încercat să tranziteze ilegal granița româno-iugoslavă prin localitățile de frontieră ale județului Timiș în perioada 1980-1989. țară. Totuși, în 1965 România și Iugoslavia au semnat un acord de extrădare. Pe de altă parte, începând cu anul 1969, etnicii germani care treceau clandestin frontiera spre Iugoslavia au fost benefi ciarii unor acorduri dintre guvernul de la Belgrad și Germania Federală. Sașii și șvabii nu mai erau predați grănicerilor români, fi ind transportați la ambasada RFG de la Belgrad, unde primeau pașapoarte germane și apoi erau conduși spre Germania de Vest, prin Austria. Peste zece ani, în 1976, Iugoslavia a încetat aplicarea imediată a acordului de extrădare cu Bucureștiul pentru toți cetățenii români, nu doar pentru cei de origine germană. În contextul măsurilor adoptate după Conferința de la Helsinki, Tito a organizat la Belgrad o conferință pe probleme de pace și a deschis un birou al Comisariatului ONU pentru Refugiați în Iugoslavia. Începând din acest moment, transfugii erau inițial arestați pentru 30 de zile datorită trecerii frontierei (conform legii iugoslave), după care erau predați Comisariatului ONU pentru Refugiați, în vederea analizării situației fi ecăruia. Dacă imigranții în cauză reușeau să dovedească faptul că părăsiseră România din motive politice intrau pe o listă de așteptare, până ce un stat își exprima disponibilitatea de a-i primi. Cei mai mulți dintre românii ajunși în închisorile iugoslave după 1976 au fost găzduiți de Canada, Australia și Africa de Sud. În cazul în care transfugii nu găseau un stat care să-i primească erau predați autorităților române. Așadar, ruta iugoslavă a fost luată cu asalt după 1976 de cetățenii români, în speranța că vor găsi o țară care să-i primească. Iugoslavii au făcut chiar o afacere din relația cu Comisariatul ONU pentru Refugiați. Primeau 90 de dolari SUA pentru fi ecare zi de găzduire a unui transfug. Chiar etnicii germani din România au ajuns în lagărele de refugiați, pentru a 154 ispăși pedeapsa de 30 de zile pentru tranzitarea frauduloasă a frontierei. Între 1969 și 1976, după capturare, ei fuseseră transportați direct la Ambasada RFG la Belgrad, însă în noile condiții, din motive fi nanciare, erau ținuți în arest ca și restul imigranților. Totuși, au existat cazuri când etnici germani au fost extrădați în România, întrucât nu au reușit să dovedească că aveau rude sau cunoscuți în RFG care să-i găzduiască 3 . O altă rută de tranzit spre țările vestice utilizată de români a fost cea maghiară. Aceasta a fost activată la sfârșitul anilor ’60, când România și Austria au eliminat sistemul de vize de călătorie. Cetățenii care se încumetau să ajungă în Austria trebuiau să tranziteze ilegal Ungaria, întrucât între guvernele de la Budapesta și București exista un acord de extrădare a transfugilor. Tocmai de aceea era utilizat sistemul de călăuze – români și în continuare maghiari. Tranzitul Ungariei era anevoios și costisitor fi nanciar. Grănicerii de la frontiera vestică a Ungariei aveau ordin să-i aresteze pe români, călăuzele și transfugii trebuind să profi te de momentele de neatenție ale soldaților de pe granița maghiaro-austriacă 4 . În anii ’80, tranzitul ilegal al frontierei la granița cu Ungaria a sporit. Fenomenul s-a datorat tensiunilor politice dintre guvernele comuniste de la București și Budapesta, având la origine tensiuni de natura naționalistă. Ungaria a oferit găzduire etnicilor maghiari care reușeau să treacă ilegal frontiera cu România 5 . Valul de imigranți a fost dublat curând și de etnicii români, ceea ce a creat o problemă pentru Ungaria. Autoritățile de la Budapesta nu puteau asigura tranzitul spre Austria și nici nu aveau posibilitatea de a negocia cu țările “libere” primirea imigranților români. Așadar, etnicii români au fost extrădați. Au fost cazuri când Ungaria a întors și cetățeni români de etnie maghiară. Ca și în cazul transfugilor sași și
Page 1 and 2:
“Aurel Vlaicu” University of Ar
Page 3 and 4:
2 “Aurel Vlaicu” University of
Page 5 and 6:
Imaginarios de la integración: la
Page 7 and 8:
Le sens psycho-politique de la dyna
Page 9 and 10:
El sentido psicopolítico de la din
Page 12 and 13:
1961-2011, Dup` 20 de ani: La Psych
Page 14 and 15:
Cartea Psihanaliza, imaginea şi pu
Page 16 and 17:
area unei probleme teoretico-metodo
Page 18 and 19:
tuia, de sex sau de profi lul său
Page 20 and 21:
şi a computer sciences în domeniu
Page 22 and 23:
ştiinţă-societate”, “în car
Page 24 and 25:
das Representaçoes Sociais 50 anos
Page 26 and 27:
- utilizatorilor le este permis să
Page 28 and 29:
Arruda, A. De Alba, M. (2007) Espac
Page 30 and 31:
in the context of changes in Intern
Page 32 and 33:
Snapshot views from two sides of th
Page 34 and 35:
contextes sur la production d’ass
Page 36 and 37:
Lausanne, Switzerland: Delachaux et
Page 38:
Sociale, 54, 2: 62-70. Roudinesco,
Page 42 and 43:
Revisiter les constructions concept
Page 44 and 45:
défi nit une culture qui est celle
Page 46 and 47:
invention, analyse, mais surtout à
Page 48:
Bibliographie Anderson, Benedict 19
Page 51 and 52:
Adela Garzón La violencia como rec
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Radu Clit L’etat fort et la socie
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 80 and 81:
Russian Science in Global Research
Page 82 and 83:
ever, when estimating the overall l
Page 84 and 85:
The main scientifi c partners of Ru
Page 86 and 87:
institutions used internet and emai
Page 88 and 89:
in the world amount of indexed publ
Page 90 and 91:
Canadian First Nations and the Stat
Page 92 and 93:
and individualism that dominate the
Page 94:
selves account for current conditio
Page 97 and 98:
Bernard Bernier Unité et diversit
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104: Bernard Bernier Unité et diversit
Page 105 and 106: Bernard Bernier Unité et diversit
Page 107 and 108: Stéphane François Unité et diver
Page 109 and 110: Bernard Bernier Les conspirationnis
Page 117 and 118: Mauro Sarrica The brigands and the
Page 129 and 130: 128
Page 131 and 132: Svetlana Radtchenko-Draillard La th
Page 143 and 144: 142
Page 145 and 146: Luis H. Gómez Ordóñez Imaginario
Page 151 and 152: 150
Page 153: 152
Page 157 and 158: Ilarion Țiu Migrația ilegală a r
Page 159 and 160: 158
Page 161 and 162: 160
Page 163 and 164: Olga Cojocaru Having a blue passpor
Page 169 and 170: 168
Page 171 and 172: Andrei Stoicu Politică de stat și
Page 173 and 174: dezvoltare a sportului popular. Ast
Page 175 and 176: prin muncă”. Şi în acest caz,
Page 177 and 178: prezentul şi mai ales în viitorul
Page 179 and 180: femei şi sindicat de la oraşe şi
Page 181 and 182: urgheză(Ftzpatricck 2002: 248). Du
Page 183 and 184: la selecţia şi formarea unor valo
Page 185: 184
show all

State, community, individual - Societal and Political Psychology ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?