12.06.2013 Views

Furlansko-slovenski slovar 4. del

Furlansko-slovenski slovar 4. del

Furlansko-slovenski slovar 4. del

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

~si refl plezati, povzpeti se, vzpe(nja)ti se; E cuant ca<br />

tu ti rampinavis sù sui mie troncs par rivà a cjoli li moris.<br />

(sf); Chescj frutins a àn tacât a rimpinâsi parsore cence<br />

che lis maris ur disessin nuie. (christianromanini 07/04).<br />

rimpinade [rimpi'nade] f plezanje n, vzpon m; ~<br />

sportive športno plezanje; Cun di plui si puedin fâ il<br />

svol libar in parecleve, la ~ e la pescje sportive<br />

(Provincia).<br />

rimpinît [rimpi'ni:t], -ide adj 1. (za)krivljen, upognjen<br />

2. strm; utrgan.<br />

rimplaçâ [rimpla't∫a:] tr nadomestiti; tradizions<br />

preciosis che no puedin jessi rimplaçadis. (Pa 06/1).<br />

rimplaçât [rimpla't∫a:t], -ade adj nadomeščen; Isal<br />

proponibil, par lui, di tornâ a meti in vore la<br />

toponomastiche furlane rimplaçade di chê taliane? (Pa<br />

02).<br />

rimplant [rim'plant] m objokovanje n; vê rimplants<br />

?? âstu rimplants? (PauluzzoN).<br />

rimplatâ [rimpla'ta:] tr skriti.<br />

rimproverâ [rimprove'ra:] tr grajati, ošteti; al è clâr<br />

che tu puedis cjatâti simpri cul cûl par tiere parceche tu<br />

varâs simpri alc ce ~ti. (BelR).<br />

rimuardi [rimu'ardi] (rimuart) tr gristi (vest), mučiti<br />

(spomin).<br />

rimuars [rimu'ars] m očitek m; No stâ a lassâmi murî<br />

cuntun ~! (Cadorini/furlan); ~ di cussience očitanje<br />

vesti, kes.<br />

rimunerâ [rimune'ra:] tr nagraditi, poplačati, povrniti.<br />

rimunerazion [rimuneratsi'on] f nagrada f, odškodnina<br />

f, povračilo n; La ~ dal lavôr e rive adore di garantîur<br />

un nivel di vite dignitôs ai lavoradôrs e a lis lôr fameis<br />

(Pa/Buteghe).<br />

??rimurzinâ [rimurdži'na:] (it.) rimurginare; El nestri<br />

tignì il ciâf jù di front a Rome e duc’, el nestri mugugnà<br />

senze fasi sintì, el rimurginà senze disturbà nisùn no<br />

puèdin jessi un invît a ciapàsi zùc di nô. (ALF)<br />

Rinalt [ri'nalt] os.i m Rajnhold m, Ronald m; al jere<br />

bielzà rivât adore di nomenâ so vicjari il fradi ~. (JM).<br />

rinassimentâl [rinasimen'ta:l] adj ARS renesančen;<br />

Il Friûl in etât ~. (Natisone/furlanis); al diseve che e je<br />

une citât dure, triste, no ~ ma gotiche (Pa 05/07).<br />

rinassince [rina'sint∫e] f 1. preporod m, prerod m;<br />

prenova f, razcvet m; pre Josef Marchet, soremestri de ~<br />

furlane, daspò dai savoltaments de seconde vuere<br />

mondiâl (Pa 02) 2. ARS renesanca f; Ve che alore lis<br />

protestis vie pe ~ par tornâ a implantâ il Renc de citât, la<br />

samblee gjenerâl de int di Udin (Ac).<br />

rinassite [rina'site] f prerod m; prenova f, razcvet f; ~<br />

economiche gospodarski prerod; contribuî al progrès<br />

civîl, sociâl e ae ~ economiche dal Friûl (CIRF).<br />

rinc ['rink] m sklep m, člen m pri verigi; meti il ~ tal<br />

nâs natakniti (živini) obroček skozi nos; che a metarin<br />

a Manassè il ~ tal nâs (Bibl-Cron).<br />

rincj ['rinq] m → rinc;<br />

rincjâ [rin'qa:] tr AGR (rilec živine) obroček natakniti<br />

(živini).<br />

rincje ['rinqe] f 1. železni obroček, kovinski prstan 2.<br />

poročni prstan; zvestoba f<br />

rincjele [rin'qεle??] f 1. prstanček m, obroček m 2.<br />

obroček zaponke.<br />

rincjin [rin'qin] m uhan m; e po i veve imprestât ancje<br />

un biel pâr di rincjins di picjà jù des orelis (MazzonIol).<br />

rincjinâ [rinqi'na:] tr natakniti obroček.<br />

rincjinât [rinqi'na:t], -ade adj okrašen s prstani, uhani;<br />

Chês femenatis a preferissin il tip palestrât, abronzât, ~,<br />

cun doi telefonins Nokia (Ta).<br />

rincoionît [rinkoio'ni:t], -ide adj poneumljen, neumen;<br />

O sêstu tant ~ daûr chê frute che tu fasis come il gjâl di<br />

mont in amôr? (Tolazzi).<br />

rincone [rin'kone] f → roncone.<br />

rincressi [rin'kresi] (t. ricressi) it (neobič.) ne ugajati,<br />

žal biti.<br />

rinculâ [rinku'la:] it → riculâ.<br />

rincurâ [rinku'ra:] tr skrbno nabrati.<br />

rincuradôr [rinkura'do:r] m zbiralec m, nabiralec m;<br />

In struc, il professôr Pietro Bonini, ~ di tradizions<br />

furlanis, al note (Pa 03/4).<br />

rincurât [rinku'ra:t], -ade adj zbran, skrbno nabran;<br />

che al à fat sidiâ il dut tal presenzialisim e tal spetacul<br />

rincurâts dai mieçs di comunicazion (LA 08/1).<br />

rindi ['rindi] (rint, rindis, rint) tr 1. vrniti; predati; ~<br />

cont obrazložiti; là che al sclarive la sô posizion<br />

politiche e par ~ cont de sô «vore di patriot» (Pa); Ducj<br />

si rindin cont che se doi a scambiin bêçs, cui che al da al<br />

piert (SiF 02/2) 2. donašati, dajati; i azions a rindin<br />

15% <strong>del</strong>nice prinašajo 15% 3. izražati, izraziti; opisati;<br />

che fasin dome il non dai utents che rindin ben e che<br />

samein personis (Vichi) <strong>4.</strong> narediti, napraviti; Par ~<br />

efietîf l'esercizi de facoltât stabilide dal come 1, lis<br />

Aministrazions publichis a proviodin (Uniud); a tacâ de<br />

iniziative comune par ~ necessari il consens des Regjons<br />

stessis (Onde);<br />

~si refl predati se, vdati se; mai ~si nikoli se ne predati;<br />

~si cont zavedati se; Par ~si cont de sô art, bastarà lâ a<br />

viodi i altârs che al à realizât (scritorsfurlans).<br />

rindiment [rindi'ment] m učinek m, uspešnost f; donos<br />

m; Come parametris di riferiment pe valutazion dal livel<br />

di aprossimazion o vin sielzût il ~ di rimozion dai solits<br />

totâi (SiF 03/4, 73-84); duncje par valutâ i rindiments<br />

possibii di un inviestiment mirât al potenziament de<br />

ricetivitât. (Pa 03/11).<br />

rindite ['rindite] f → rendite.<br />

rineâ [rine'a:] tr zatajiti, odpasti; izdati (nekoga); la<br />

glesie, fate di omps, e cîr in ogni sisteme di ~ la sô<br />

umanitât (BelFin).<br />

rineât [rine'a:t], -ade adj odpa<strong>del</strong>;<br />

~ m odpadnik m.<br />

rinfaçâ [rinfa't∫a:] tr komu kaj očitati; lis promessis di<br />

sûrs, lis oris spindudis insiemit tant da ~ al timp dal pas<br />

svelt di volênus dividi. (ShW).<br />

rinfrancjâ [rinfran'qa:] tr in refl opogumiti, ohrabriti,<br />

okrepiti; A cheste gnove mi semeave rinfrancjât. (BrLi).<br />

rinfresc [rin'fresk] m hladilna, osvežilna pijača, krepilo<br />

n.<br />

rinfrescjâ [rinfres'qa:] (t. rafrescjâ) tr osvežiti,<br />

ohladiti, dati na hladno (jed); obnoviti (umetnino);<br />

okrepčati; ~ la anime e la ment cu la meditazion e la<br />

leture (glesie); ~ la memorie osvežiti spomin; o vignìn<br />

ogni an preant daûr des nestris crôs, par ~ la memorie di<br />

tancj secui passâts (La/tradizions);<br />

~ it ohladiti se, osvežiti se; vuê al à rinfrescjât danes<br />

se je ohladilo;<br />

~si refl ohladiti se, osvežiti se.<br />

rinfrescjade [rinfres'qade] (t. rafrescjade) f 1.<br />

ohlajenje n; che al plovès di dâ une buine ~ (MazzonIol)<br />

2. (enkratno) čiščenje n 3. FIG osvežitev f; dâ une ~<br />

osvežiti; Par buine part dai corsiscj si tratarà dome di<br />

dâ une ~ a cognossincis (CoUd).<br />

rinfrescjament [rinfresqa'ment] (t. rafrescjament) m<br />

1. ohlajenje n, okrepčanje n, osvežitev f 2. odvajanje n,<br />

čistilo n.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!