Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
~si refl plezati, povzpeti se, vzpe(nja)ti se; E cuant ca<br />
tu ti rampinavis sù sui mie troncs par rivà a cjoli li moris.<br />
(sf); Chescj frutins a àn tacât a rimpinâsi parsore cence<br />
che lis maris ur disessin nuie. (christianromanini 07/04).<br />
rimpinade [rimpi'nade] f plezanje n, vzpon m; ~<br />
sportive športno plezanje; Cun di plui si puedin fâ il<br />
svol libar in parecleve, la ~ e la pescje sportive<br />
(Provincia).<br />
rimpinît [rimpi'ni:t], -ide adj 1. (za)krivljen, upognjen<br />
2. strm; utrgan.<br />
rimplaçâ [rimpla't∫a:] tr nadomestiti; tradizions<br />
preciosis che no puedin jessi rimplaçadis. (Pa 06/1).<br />
rimplaçât [rimpla't∫a:t], -ade adj nadomeščen; Isal<br />
proponibil, par lui, di tornâ a meti in vore la<br />
toponomastiche furlane rimplaçade di chê taliane? (Pa<br />
02).<br />
rimplant [rim'plant] m objokovanje n; vê rimplants<br />
?? âstu rimplants? (PauluzzoN).<br />
rimplatâ [rimpla'ta:] tr skriti.<br />
rimproverâ [rimprove'ra:] tr grajati, ošteti; al è clâr<br />
che tu puedis cjatâti simpri cul cûl par tiere parceche tu<br />
varâs simpri alc ce ~ti. (BelR).<br />
rimuardi [rimu'ardi] (rimuart) tr gristi (vest), mučiti<br />
(spomin).<br />
rimuars [rimu'ars] m očitek m; No stâ a lassâmi murî<br />
cuntun ~! (Cadorini/furlan); ~ di cussience očitanje<br />
vesti, kes.<br />
rimunerâ [rimune'ra:] tr nagraditi, poplačati, povrniti.<br />
rimunerazion [rimuneratsi'on] f nagrada f, odškodnina<br />
f, povračilo n; La ~ dal lavôr e rive adore di garantîur<br />
un nivel di vite dignitôs ai lavoradôrs e a lis lôr fameis<br />
(Pa/Buteghe).<br />
??rimurzinâ [rimurdži'na:] (it.) rimurginare; El nestri<br />
tignì il ciâf jù di front a Rome e duc’, el nestri mugugnà<br />
senze fasi sintì, el rimurginà senze disturbà nisùn no<br />
puèdin jessi un invît a ciapàsi zùc di nô. (ALF)<br />
Rinalt [ri'nalt] os.i m Rajnhold m, Ronald m; al jere<br />
bielzà rivât adore di nomenâ so vicjari il fradi ~. (JM).<br />
rinassimentâl [rinasimen'ta:l] adj ARS renesančen;<br />
Il Friûl in etât ~. (Natisone/furlanis); al diseve che e je<br />
une citât dure, triste, no ~ ma gotiche (Pa 05/07).<br />
rinassince [rina'sint∫e] f 1. preporod m, prerod m;<br />
prenova f, razcvet m; pre Josef Marchet, soremestri de ~<br />
furlane, daspò dai savoltaments de seconde vuere<br />
mondiâl (Pa 02) 2. ARS renesanca f; Ve che alore lis<br />
protestis vie pe ~ par tornâ a implantâ il Renc de citât, la<br />
samblee gjenerâl de int di Udin (Ac).<br />
rinassite [rina'site] f prerod m; prenova f, razcvet f; ~<br />
economiche gospodarski prerod; contribuî al progrès<br />
civîl, sociâl e ae ~ economiche dal Friûl (CIRF).<br />
rinc ['rink] m sklep m, člen m pri verigi; meti il ~ tal<br />
nâs natakniti (živini) obroček skozi nos; che a metarin<br />
a Manassè il ~ tal nâs (Bibl-Cron).<br />
rincj ['rinq] m → rinc;<br />
rincjâ [rin'qa:] tr AGR (rilec živine) obroček natakniti<br />
(živini).<br />
rincje ['rinqe] f 1. železni obroček, kovinski prstan 2.<br />
poročni prstan; zvestoba f<br />
rincjele [rin'qεle??] f 1. prstanček m, obroček m 2.<br />
obroček zaponke.<br />
rincjin [rin'qin] m uhan m; e po i veve imprestât ancje<br />
un biel pâr di rincjins di picjà jù des orelis (MazzonIol).<br />
rincjinâ [rinqi'na:] tr natakniti obroček.<br />
rincjinât [rinqi'na:t], -ade adj okrašen s prstani, uhani;<br />
Chês femenatis a preferissin il tip palestrât, abronzât, ~,<br />
cun doi telefonins Nokia (Ta).<br />
rincoionît [rinkoio'ni:t], -ide adj poneumljen, neumen;<br />
O sêstu tant ~ daûr chê frute che tu fasis come il gjâl di<br />
mont in amôr? (Tolazzi).<br />
rincone [rin'kone] f → roncone.<br />
rincressi [rin'kresi] (t. ricressi) it (neobič.) ne ugajati,<br />
žal biti.<br />
rinculâ [rinku'la:] it → riculâ.<br />
rincurâ [rinku'ra:] tr skrbno nabrati.<br />
rincuradôr [rinkura'do:r] m zbiralec m, nabiralec m;<br />
In struc, il professôr Pietro Bonini, ~ di tradizions<br />
furlanis, al note (Pa 03/4).<br />
rincurât [rinku'ra:t], -ade adj zbran, skrbno nabran;<br />
che al à fat sidiâ il dut tal presenzialisim e tal spetacul<br />
rincurâts dai mieçs di comunicazion (LA 08/1).<br />
rindi ['rindi] (rint, rindis, rint) tr 1. vrniti; predati; ~<br />
cont obrazložiti; là che al sclarive la sô posizion<br />
politiche e par ~ cont de sô «vore di patriot» (Pa); Ducj<br />
si rindin cont che se doi a scambiin bêçs, cui che al da al<br />
piert (SiF 02/2) 2. donašati, dajati; i azions a rindin<br />
15% <strong>del</strong>nice prinašajo 15% 3. izražati, izraziti; opisati;<br />
che fasin dome il non dai utents che rindin ben e che<br />
samein personis (Vichi) <strong>4.</strong> narediti, napraviti; Par ~<br />
efietîf l'esercizi de facoltât stabilide dal come 1, lis<br />
Aministrazions publichis a proviodin (Uniud); a tacâ de<br />
iniziative comune par ~ necessari il consens des Regjons<br />
stessis (Onde);<br />
~si refl predati se, vdati se; mai ~si nikoli se ne predati;<br />
~si cont zavedati se; Par ~si cont de sô art, bastarà lâ a<br />
viodi i altârs che al à realizât (scritorsfurlans).<br />
rindiment [rindi'ment] m učinek m, uspešnost f; donos<br />
m; Come parametris di riferiment pe valutazion dal livel<br />
di aprossimazion o vin sielzût il ~ di rimozion dai solits<br />
totâi (SiF 03/4, 73-84); duncje par valutâ i rindiments<br />
possibii di un inviestiment mirât al potenziament de<br />
ricetivitât. (Pa 03/11).<br />
rindite ['rindite] f → rendite.<br />
rineâ [rine'a:] tr zatajiti, odpasti; izdati (nekoga); la<br />
glesie, fate di omps, e cîr in ogni sisteme di ~ la sô<br />
umanitât (BelFin).<br />
rineât [rine'a:t], -ade adj odpa<strong>del</strong>;<br />
~ m odpadnik m.<br />
rinfaçâ [rinfa't∫a:] tr komu kaj očitati; lis promessis di<br />
sûrs, lis oris spindudis insiemit tant da ~ al timp dal pas<br />
svelt di volênus dividi. (ShW).<br />
rinfrancjâ [rinfran'qa:] tr in refl opogumiti, ohrabriti,<br />
okrepiti; A cheste gnove mi semeave rinfrancjât. (BrLi).<br />
rinfresc [rin'fresk] m hladilna, osvežilna pijača, krepilo<br />
n.<br />
rinfrescjâ [rinfres'qa:] (t. rafrescjâ) tr osvežiti,<br />
ohladiti, dati na hladno (jed); obnoviti (umetnino);<br />
okrepčati; ~ la anime e la ment cu la meditazion e la<br />
leture (glesie); ~ la memorie osvežiti spomin; o vignìn<br />
ogni an preant daûr des nestris crôs, par ~ la memorie di<br />
tancj secui passâts (La/tradizions);<br />
~ it ohladiti se, osvežiti se; vuê al à rinfrescjât danes<br />
se je ohladilo;<br />
~si refl ohladiti se, osvežiti se.<br />
rinfrescjade [rinfres'qade] (t. rafrescjade) f 1.<br />
ohlajenje n; che al plovès di dâ une buine ~ (MazzonIol)<br />
2. (enkratno) čiščenje n 3. FIG osvežitev f; dâ une ~<br />
osvežiti; Par buine part dai corsiscj si tratarà dome di<br />
dâ une ~ a cognossincis (CoUd).<br />
rinfrescjament [rinfresqa'ment] (t. rafrescjament) m<br />
1. ohlajenje n, okrepčanje n, osvežitev f 2. odvajanje n,<br />
čistilo n.