RECENZII - Revista Teologica

Recenzii
Câteva studii întregesc aria de preocupare a cercetătorilor despre
viaţa şi activitatea lui Andrei Şaguna: Gabriel Gârdan, „Relaţiile dintre
Andrei Şaguna şi Eugen Hacman în lumina corespondenţei” – având
drept punct de plecare cele 19 scrisori schimbate între Şaguna şi Eugen
Hacman, respectiv Consistoriul de la Cernăuţi (p. 165). Corespondenţa
a debutat în martie 1849, finalizându-se la începutul epocii liberare, cu o
ultimă scrisoare datată la 17 iulie 1861. Printre problemele vizate au fost
cele privitoare la reînfiinţarea şi autonomia mitropoliei, preocupări educaţionale,
tipografice, administrative etc.; apoi Radu Tascovici, „Preoţi
ardeleni refugiaţi în fostul judeţ Muscel la anul 1848” – urmărind, după
descrierea contextului general în care s-a desfăşurat Revoluţia de la 1848
din Transilvania şi a persoanelor implicate, contribuţia şi rolul preoţilor
„la apărarea Munţilor Apuseni împotriva oştilor maghiare şi secuieşti”(p.
215), dar mai ales migraţia acestora, în special a celor din judeţele Târnava
Mare şi Sibiu, în fostul judeţ Muscel. Unii dintre ei au fost
încadraţi în parohiile vacante de aici, alţii s-au reîntors acasă după încheierea
tuturor tulburărilor din Ardeal; Gabriel Basa, „Din legăturile
lui Andrei Şaguna cu românii hunedoreni în lumina «Cronicii» preotului
Nistor Socaciu din Biscaria” – cronică din care desprindem nu doar
versificarea unora dintre circularele lui Şaguna (de pildă circulara cu nr.
289 din 29 mai 1848), ci şi „eforturile speciale pe care Andrei Şaguna le realiza,
pe toate planurile pentru a-i cârmui pe românii transilvăneni ...” (p.
227); Sergiu Popescu, „Relaţiile mitropolitului Andrei Şaguna cu Sf. Ierarh
Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului” – evidenţiată, mai
ales, prin prisma corespondenţei pe care cei doi au purtat-o în perioada
septembrie 1854-februarie 1857, pe teme vizând ortodoxia unor termeni
şi concepte din tipăriturile sibiene ale lui Şaguna, reuşitele editoriale,
schimbul de cărţi, sprijinul acordat pentru ridicarea catedralei din Sibiu.
Tematica simpozionului naţional de la Oradea a fost întregită şi de
studiile semnate de: Vasile Doru Fer, „Preocupări de teologie biblică în
opera mitropolitului Andrei Şaguna” – prin care se reliefează dorinţa
mitropolitului de vrednică pomenire ca „tot insul să se îndeletnicească în
citirea Sfintei Scripturi şi a Sfinţilor Părinţi” (p. 262), motiv pentru care a
început demersurile pentru tipărirea Bibliei, în care a folosit o limbă în
concordanţă cu cea vorbită în popor (p. 268), tocmai pentru ca perceperea
mesajului scripturistic să fie accesibilă tuturor păstoriţilor săi; Alin
411