RECENZII - Revista Teologica

Recenzii
(1886-1976) (p. 52-53). Muntele Athos s-a distanţat providenţial de
această imagine funestă prin câţiva monahi neo-palamiţi şi neo-isihaşti:
Teoclit Dionisianul ş.a. şi câţiva teologi greci ce studiază în SUA sub
îndrumarea lui G. Florovsky: Ioannis Romanidis şi Ioannis Zizioulas 9 (p.
55). Această revigorare este întărită şi de apariţia Facultăţii de Teologie
din Tesalonic, sub jurisdicţia Constantinopolului şi în apropierea Athosului,
dar şi printr-o revigorare neopatristică spectaculoasă în chiar
frăţia „Zoi” prin Arhim. Ilia Mastroyanopoulos şi alţii, cum ar fi: K.
Ware, O. Clément, C. Yannaras – „Berdiaev”-ul grec –, Ioannis
Zizioulas, Arhim. Vassilios Gondakis (p. 55-57), dar mai ales Panayotis
Nellas – „Losky”-ul grec –, despre care autorul trasează şi scurte referiri
biobibliografice (p. 57-59). Interesante sunt şi datele problemei în ceea
ce priveşte adepţii contra curentului neopatristic reprezentat de celebrii
Panayotis Trembelas – un „paleozoist” – şi Christos Yannaras – un
„neozoist” –, cărora s-a opus Arhim. Teoclit Dionisiatul (p. 59-63).
La mişcarea de revigorare ortodoxă participă şi Biserica Ortodoxă
Sârbă prin Părintele Iustin Popovici (1894-1979), canonizat în 2003. Şi
aici avem parte de o biobibliografie sumară, dar precisă (p. 63-69), cu
notiţe despre faptul că numele sfântului de botez era Blagoe 10 , căci s-a
născut şi a murit exact de marele praznic al Bunei Vestiri – providenţă
şi/sau minune –, că provenea dintr-o familie pioasă, că era un elev eminent,
că va începe de la vârsta de 14 ani să citească zilnic şi să mediteze
asupra a trei capitole din Noul Testament, după ce se înrolează în armată
la 20 de ani trece prin experienţa luptelor grele dintre anii 1914-1915,
după care va intra în monahism pe 1 ianuarie 1916 sub purtarea de grijă
a Sfântului Iustin Martirul şi Filosoful, al cărui nume îl va purta. Va
obţine burse la Petrograd şi Oxford, va susţine teza de licenţă cu titlul
Problema persoanei şi cunoaşterii după Sf. Macarie Egipteanul la Atena în
anul 1926, va desfăşura o prodigioasă activitate didactică şi va fi cel care
va redescoperi şi revalorifica Sfinţii Părinţi prin Filocalie (1932 şi 1935),
va scrie 12 volume din Vieţile Sfinţilor, va scrie o Dogmatică – pe baza
9 Ioan I. Ică jr., „Îndumnezeirea omului, Panayotis Nellas şi conflictul antropologilor”,
în vol. Îndumnezeirea omului, Ed. Deisis, 2000.
10 Numele vine de la Blagovesnik, aşa cum se numeşte sărbătoarea Bunei Vestiri
în limba sârbă.
419