RECENZII - Revista Teologica

Recenzii
Florovsky se resimte cel mai bine acest duh liturgic: „...acest dublu aspect
al morţii lui Hristos prin aceea că pogorârea la iad deschide o potentia
resurrectionis. Moartea Sa, deşi pe deplin reală, conţinea o «dynamis a învierii»,
sufletul Lui nu a încetat niciodată să fie «puterea vitală» a trupului” (p.
148-149). Capitolul patru, Răscumpărare şi îndumnezeire (p. 152-161),
reiterează conlucrarea omului cu Dumnezeu: împreună-lucrarea, iniţiativa
lui Dumnezeu, efortul omului, dinamismul spiritualităţii şi
dimensiunea ascetico-mistică a lui Hristos, rădăcinile fiind Sf. Atanasie
cel Mare şi „moştenirea teologică” a Sf. Grigorie Palama.
Partea a III-a a lucrării domnului Dr. C. Toroczkai (p. 162-271),
Natura Bisericii, reprezintă colosul lucrării Domniei Sale (99 pagini), dar
mai ales punctul central al gândirii florovschiene. Această secţiune este
împărţită în opt capitole. Unitatea acestora stă în definirea ortodoxă a
ecleziologiei. Capitolul I scoate în evidenţă Taina Cincizecimii plecând
de la realitatea Întrupării prin rolul Duhului întru întemeierea şi consacrarea
Bisericii, dar mai ales succesiune harică a Duhului – Cincizecime
continuă. Succesiunea apostolică, stând la baza atributelor esenţiale ale
Bisericii, o fundamentează pe aceasta. Importantă este viziunea teologului
rus asupra episcopatului, căci acesta este izvorul tuturor tainelor
Bisericii, dar şi acest izvor este real în sobornicitatea concretă a poporului/turmei
episcopale: „episcopul trebuie să rămână în Biserică şi Biserica în
episcop”. În Biserica – ekklesia şi Noul Legământ, capitolul II (p. 167-177),
părintele rus accentuează cuvântul ekklesia (adunare), traducerea grecească
a cuvântului ebraic qahal, pe sensul dublu de caracter social al
existenţei creştine şi continuitate organică a Bisericii adevărate. Prin
conştiinţa primilor creştini că sunt adevăratul Israel de continuitate unică
şi autentică a Vechiului Legământ s-a făcut accesibilă şi grecilor, prin
traducerile chiar reuşite, dar şi tuturor neamurilor pământului universalitatea
mântuirii. Deşi se resimte un duh occidental în gândirea
florovskiană – administrarea corectă a Tainelor aparţine fiinţei Bisericii,
pe când ortodox înseamnă că administrarea ţine şi de evlavia primitorului
–, Tainele sunt mijloace de transmitere a harului prin preot şi
credinţa lucrătoare a credinciosului. În al treilea capitol al acestei părţi,
Biserica – Trupul viu al lui Hristos (p. 178-186), se evidenţiază încorporarea
creştinilor în Hristos prin Întruparea şi Jertfa Sa răscumpărătoare. Expresia
şi înţelegerea paulină a sintezei „Trup” este mai mult decât o
423