ARHIVA - Adevarul.ro

14 I. IORDAN
id. (vorba fnsemneazA aid `vorbire, cuvintare', nu tuvant izolat');
tagghiari la strata limpedire la via del ritorno) tagliare la strada'
rom. a trita (curva) drama! id. (indiferent dace -i vorba de cineva
care inainteazd on se reintoarce, deci cu un sens mai larg decit
in dialectul sicilian); tagghiarisi '(i1 rompersi the fanno i drappi
in suite pieghe per isciupio) ricidersi'rom. a se Mita id (d pildd :
aceasta tofa se tare repede, mdtasa se tare mat clor cleat ftofa,
etc.). Primele douA izolari se intilnesc, dupAcum se vede deja
din explicatille date de Trajna, §i in italiana literary (Rigutini-Bulle,
s. v. tagliare, noteazA tagliare le parole in bocca a qd. si tagliare
ad uno la via, le comunicazioni, it ritorno, la ritirata), apoi in
francezA : cooper la parole a q., cooper one route, la retraite.
Din a tala vorba s'a format constructia mai scurtg, adicA mai
energicA §i deci mai potrivitA pentru momentele, in care vorbitorul
e stApinit de afect, a o tabu : t-am teitat-o scurt sau numai 1-am
leitat-ob-am inchis gura 'nu l-am mai lasat sA vorbeascA, pentrucd
n'avea dreptate, n'avea obraz, curaj, etc. sA mai continuie', unde
o stA evident in loco' lui vorba. Cf. ital. tagliare corto, frc. cooper
court a q., germ. kurz abschneiden. Ultima izolare din cele citate
mai sus, anume a se tata (despre §tofe), se pare ca nu rxistd
decit in limba noastrA §1 in dialectul sicilian, ceiace ar putea sta
in legaturA cu faptul ca exprimA notiuni curat populare, pecind
primele douA isi au originea in vorbirea altor catc,gorii sociale
(de;pre a taw drama si similarele el se poate afirrna cu destulA
sigurantA cd au apartinut la inceput limbajului mititdresc).
Sic. tantu `canto': a li tanti di lu misi 'ai tanti del mese'
rom. la effect ale !unit id.
Abr.2 tarlarse 'del legno ; tarlare, intarlare ; del pane, rte.:
intarmare, intignarersr, deunde apol (fig.) faccia tarlate 'viso imbullettato,
butterato', care ne aminte§te de rom. Ma ctupita (scil.
de varsat) : imaginea este acela§ in ambele cazuri. Foarte rAspinditA
este, mai bine zis era pe vremuri, cind variola nu se putea
combate cu u§urintd, porecla, devenitA si nume de familie, Crupitu.
Abr.2 tavule (cu variantele tdvele, tattle) 'tavola, mensa' :
melte' la tavule 'apparecchiarla', sic. (s. v. mettiri) mettiri la
tavula '(apprestar la mensa) metter la tavola'rom. a pane masa
id. Cf. lat. mensam 'mare (0 eorges s. v. mensa). 1) Izolarea
I) i in frantuze§te se poate spune mettre la table (pentru
mai obisnuitele dresser si servir la table).