You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
20 I. IORDAN<br />
`piacere, gradire': <strong>ro</strong>m. a face cu ochlul insemneaza, cind e vorbat<br />
de oameni, mai multe lucruri, depilda 'a invita din ochi', (cI,<br />
neap. fare ll'uoccho 'far l'occhietto, l'occhiolino, ammicare') `a-§i<br />
da consimtAmintul', 'a se intelege din ochi cu cineva in vederea,<br />
in§elarii unui al treilea', etc. Primul sens a ajuns cu vremea sA<br />
f e identic cu 'a placea', printr'o intervertire in mintea vorbitorului<br />
a <strong>ro</strong>lurilor celor douA persoane, intervertire foarte explicabilA din<br />
punct de ved.re psichologic. Intr'adevAr, cine face altuia cu ochiul<br />
dovede§te CA are simpat'e pentru el, fara ca sentimentul acesta sA<br />
fie numai decit recip<strong>ro</strong>c; in majoritatea cazuri or insa recip<strong>ro</strong>citatea<br />
exists, §1 atunci semnul din ochiu este echivatent cu exprimarea<br />
lubirl nu numai din parlea celui care-I face, ci §1 din a aceluia<br />
caruia i se adreseazA. De aici, adica dela intelesul 'a placea',<br />
n'a fost deloc grew sA se intrebuinteze a face cu ochiul §idespre<br />
obiecte : intre un om cart-ti place si un lucru cat e de§teapta<br />
in tine aceias simtire nu exists nicio deosebire in ce prive§te<br />
efectul psichologic. Astfel se zice foarte des aceasta haince<br />
"NI face cu ochittl, cutare mtncare tint face cu ochiul §. a.: a-<br />
dica 'imi place, mA chiama s'o cumpAr, s'o mininc'. Interesant<br />
Este faptul CA aceasta izolare, care se intilne§te §i in alte limbi<br />
(depildA in fi antuze5te, unde se z*ce in 1 mbajul foarte familiar<br />
faire l'oeil sau de l'oeil a qn. 'a arunca cuiva priv ri drf gostoase'),..<br />
si-a largit, in <strong>ro</strong>mina §i in dialectul din Teramo, intrebuintarea §i<br />
la lucruri.Sic. (s. v. occhiu) a la terra di l'orvi, biatu cu' havi<br />
un occhiu `(fra f piccoli non e mestieri Esser e grandissimo per<br />
elevarsi, ma tanto che sia pill di piccolo, si usa in molte occasioni)<br />
in terra del ciechi beato chi ha un occhio o chi ha un occhio<br />
e signore'<strong>ro</strong>m. in lam orbilor cel c'un ochIu e'mparat id-<br />
Abr.! une : nummere une mo. aggett. che indica grandezza,<br />
eccellenza, sic. (s. v. unu) nummaru unu '(eccellente, di'<br />
quanta perffeta), nume<strong>ro</strong> uno'<strong>ro</strong>m. numcirtz unu id. (depilda<br />
mi-am<br />
cumprirat o pcildrie numoru unu, am sti-I trag o ocarei,<br />
o &lime, etc. numdru unu §. a.). Izclarea <strong>ro</strong>mineasca are o nuanti<br />
speciala, care face ca ea sA se intrebuinteze de preferinta in<br />
cazuri de felul celui citat la urmA : batjocurd, trinteald, chelftinealc1,..<br />
eft. numdru unu, adicA atunci cind vorbitorul vrea sA dea un ton<br />
oarecum glumet spuselor sale. DacA intentia aceasta este de tot<br />
puternicA, unu poate fi inlocuit prin germ. emus, care altfel nu<br />
.ex'stA in limba noasti A : foarte des am auzit zicIndu -se numarte
Change language