You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
36 G ZANE<br />
al scopurilor om..n §ti" 1). Deasemenea Johan Paul Harl, admite<br />
cA valoarea unui lucru este deerminata de cantitatea §i calitatea<br />
folosului sau 2). Julius von Soden, care dupA Kaulla este prima<br />
teoretician german care cautd un drum p<strong>ro</strong>prlu in teoria valorii,<br />
este un subiectivist tot alit de declarat 8). Multi alti economi§ti<br />
germani ImpartA§esc acelea§i vederi, astfel cA sr, biectivismul se<br />
poate considera ca §coala dominanlA a vremei, in §tiinta germanA.<br />
Int<strong>ro</strong>ducerea acestei conceptiuni in legislatia pozitiva, afirmS<br />
§i mai mult aceasta dominatie, §tiut fiind, a in It gile pozitive<br />
nu-0 gAsesc loc decit conceptiile sau principiile, care in circulata<br />
ideilor au o vech'me oarecare §i un ascendent bine stabilit. ).<br />
Adoptarea, in Moldova, a acestei idei exprima §i nevoia dea<br />
armoniza modul de p<strong>ro</strong>ductie §1 starea generald socials, cu 1de;a<br />
valorli p<strong>ro</strong>duselor. Legindu-se valoarea bunului de o p<strong>ro</strong>prietate<br />
oarecare, independentA de subiectul valorificatorde pildd<br />
calitatea mArf urilor de a fl p<strong>ro</strong>duse ale munciiideia valoriimuncA<br />
scoate In primul plan categoria p<strong>ro</strong>ducAtorului. Din contra<br />
ideia valorii-utilitate reliefeaza categoria consumatorului. In epoca<br />
chid se elabora codul, economia tdrilor <strong>ro</strong>mIne§ti era in genera -<br />
iita'ea ei, o economie quasi-iobaga: ea era dominata de un regim in<br />
1) Revision der Orundbegrif re d-r Nationdwirtschaftslehre-<br />
Koburg u. Leipzig. 1811-1814. t. I. p. 37; Handbuch der Staatswirtschaftslehre.<br />
t. 1. p. 36 §1 urm.<br />
2) Op. cit. p. 163.<br />
3) Julius von Soden. Die Nationaloekonomie. Vol. I. Leipzig._<br />
1805. p. 39 §i urm.<br />
4) Nu s'ar putea sustine ca juri§tii austriaci au urmat In.<br />
ceiace prive§te teoria valorii, conceptia dreptului <strong>ro</strong>man. In legile<br />
<strong>ro</strong>mane, Incepind chiar din epoca celor 12 table, se gasesc<br />
numeoase indicatiuni despre conceptia contimporand a va orii.<br />
Un sistem unitar a lipsit Insa. lad de pilda citeva texte din<br />
Digeste : plus est in manus pretio, quam We' L. 16,13; pretium<br />
non in substantia, sed in arte sit positum L. 16,14; ,,Preticr<br />
rerum non ex affectu, nec utilitate singulorum sed communitur<br />
funguntur. Nec enim qui filium naturalem possidet, tanto locupletior<br />
est, quod eum, si alius possideret, plurimo redempturus.<br />
fuisset. Sed nec illae, qui fdium alieum possidet, tantum habet<br />
qua nti earn patri vendere potest. Nec expectandum est, dam vendat<br />
; sed in praesentia, non qua filius alicujus sed qua homo<br />
aestimatur. Eadem causa est ejus servi, qui noxam nocuit ; nec<br />
enim dtliquendo pretiosior fit" XXVI. 2. 63.
Change language