You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
28 I. IORDAN<br />
84. Pentru a termina cu particularitatile stilistice vo'u nota<br />
aici citeva, pe care din diferite motive n'am putut sA le discut<br />
supt numerele precedent e. Astfel in dialectul abruzzez articolul<br />
nehotarit contribuie in anumite imprejurari sd in AreascA celace<br />
vrea vorbitorul sd spuie. DepildA (v. G. Finamor e, op. cit.,<br />
ed, 11, pag. 20, nr. 127): le"na forze!, 'na fame 1, 'nu sonne!<br />
'ha the forza, fame, sonno'. La fel zicem in <strong>ro</strong>mIneste : are o putere!,<br />
mi -I o foame !, 1-am tras un somn I §. a.- In aceste cazuri<br />
substantivul ar trebui, conform regu'e:or gramaticale, sA apard<br />
singur, WA niciun soiu de articol inainte. Dar pentru intentiile<br />
celui ce vorbeste o asemenea expr( s'e ar fi lipsita de large :<br />
foame, soma sint oarecum bbstracte, intrucit denumesc si notiunea<br />
insas a foamei, resp. a somnului ; pentru a concretiza cele spuse<br />
ne folos m de articolul nedefinit, care ne strAmuia din lumea abstractiilor<br />
in aceia a realitatilor. P<strong>ro</strong>babil CA izolarile citate sint<br />
niste cons tructii eliptice : are o putere (scil. g<strong>ro</strong>zavd, strasnicd, etc.),<br />
mi-i o foame (scil. ca acela) §. a. Am impresia cA Intrebuintarea<br />
cu a est sens a articolului nehotarit are loc pumal in exclamatii,<br />
ceiace. jai As pare a vorbi in favoarea ipotezei cA la orig ne avem<br />
a face cu nis e eiipse.<br />
In acelas dialect se repeta substantivul, cind vorbitorul vrea<br />
sA staruie in chip special asupra marelui numAr de obiecte sau<br />
iiintt respective De exemplu abr.= (loc. cit., pag. 19, nr. 120) : j' e 'scite<br />
ia.clzie macchie pe' la vite `gli sono venute fuori molte macchie<br />
ulla pele', l'a fatte pizze pizze 'l'ha ridotto in pezzi', adicd in-<br />
/ cmai ca in limba noastra, unde se spune in accleasi conditii<br />
i-a exit pete p to pe piele,l-a facPt bucdg buca-li§. a. Tut asa se<br />
!Amp a si la adjec ive, resp. adverbe, a ca<strong>ro</strong>r rf petare ech valeaza<br />
cu gradul superlativ : abr.= (loc. cit., pag. 19, nr. 120) ggione<br />
,,oiovene 'da quando era giovane ; sebbene giovane', cioppe<br />
-cloppe 'zoppicando, a mo' degli zoppi, sebbene zoppo'<strong>ro</strong>m.<br />
ar ttnar 'fiarte tinAr', singur singurel `singur de tot', bine bine<br />
f rte b n ' (_f. si sonitc sonttc abr. cioppe cioppe: a ci reptta<br />
ea se dat rest , poate, faptului cA un om care sch oapAta rep<br />
to it teadevar ac asta misca e de doua on paracind fa e un<br />
pas). 1 alte<br />
cuvinte, depilda verbe, s.- in rebuinteazA dublu si in<br />
a la§ scop Deas menea nu-i dialectul abruzzez singurul care of<br />
a a tfel de cazuri, ci §i cel ski ian apoi limba italiana li erara<br />
nsas cu n se vede din spusele Jul W. Meye r-L il b k e, Gram-
Change language