You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
26 I. IORDAN<br />
Teram. vruscile 91 ventriglio delle beEtie e, per !scherzo, la'<br />
stomaco degli uomir : §i in <strong>ro</strong>mineste se spune gzr0 cu acelas.<br />
sens §i tot in gluma. Evident el s'a pornit dela stomacul copiilorr<br />
care, prin micimea lui, a putut p<strong>ro</strong>voca cu atit mai urr crearea<br />
arestei me:afore, cu cit obiceiul mamelor de a-si dezmierda prunci<br />
cu tot felul de cuvinte, sinonime cu ast,re' (pia s. a.), este asa.de<br />
general.<br />
Sic. Yucca 'bocca': arristari cu la Yucca aperta `(sbalorditor<br />
meravigliato) rimanere a bocca aperta'<strong>ro</strong>m. a reiminea cu gurcr.<br />
deschisci F. (mai tare!) cascata id. (de remarcat identittea constructiel<br />
din sicilianA @i<br />
<strong>ro</strong>mina, amindoua avind aceias prepozitfecu);<br />
stari a Yucca aperta '(ascoltare con grande attenzione) stare<br />
a bocca aperta'<strong>ro</strong>m. a sta cu gura deschisci s. discatei id.; nuir<br />
grapiri yucca `(non parlare, non intrigarsi) non aprir bocca'<strong>ro</strong>m.<br />
a nu deschide gura (.--a nu zice Wel arc 4 nici pis I) ; livarisi 'na<br />
cosa di la yucca 'privarsene'<strong>ro</strong>m. lua pinea, buccifica, et_dela<br />
grind 'a face sacrificii marl ( pentru cineva)'; mettiri unu 'rn<br />
nzucca di li genti `(sparlarlo pubblicamente) portare o menare per<br />
bocca uno, metter in pa<strong>ro</strong>la' <strong>ro</strong>m. a ajunge in gura lumil 'a deveni<br />
ob'ectul de discutie at oamenilor' s. a. Pentru aceasta din<br />
urma izolare sa se compare lat. in ora honzinum abire, volitareper<br />
ora virum, in ora vulgi pervenire, toate avind inteles ideniic<br />
cu cel din <strong>ro</strong>mina §i siciliana.<br />
Teram. vuccone 'boccone' : vuccone de la vellane 'quel piccolo<br />
pezzo di vianda the 11 contadino lascia nel piatto, per far vedereche<br />
ha mangiato poco': in <strong>ro</strong>mincste se spune buccifica rufino<br />
sului despre ceiace ramine in farfuria mare, dupAce s'au servit<br />
toti dela masa (cAci cel care si-a scos mincare la urma de tot,_<br />
din jenA a mai lAsat ceva acolo). ') Din cit cunosc pe taranii<br />
nostri, stiu ca el n'au acest obiceiu, care mi se pare de origine<br />
oraseneasca, deci artificlala, adica... politicoasa; deasemenea n'anv<br />
1) Daca aceasta izolare p<strong>ro</strong>vine din n-ediul taranese, explicatia<br />
cea mai ve<strong>ro</strong>simila ar fi urmatoarea. Se stie ca toll mem bilk<br />
unel familii de tarn mininca din acEias strachinA, care se pune in<br />
mijiocul mesei. atunci, cei indraznEti sint in avantaj fats decel<br />
rus'nosi (ma gindesc, e intelege, la copil, care nu se pot<br />
stapini ca oamenii marl), asa ca par ntii vor fi intcrven nd in favoarea<br />
acestor din urma in sensul Ca oprcsc, ceva pentru ei ilk<br />
fundul strachini;.
Change language