You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
16<br />
I. IORDAN<br />
poate Linea din cauza caldurei §. a. Intr.( buintarea curenta a ver<br />
bu:ui <strong>ro</strong>minesc este in functiune intransitive, pecind cel abruzzerapare<br />
numai ca reflexiv.Cal. Sc. (pag. E8) : tenire una (di<br />
.gridare, piangere e simili) 'non ismettere un momento'rcm. a<br />
o Linea una id. (depilda: de azi dimineafd o fine una cu plinsul,<br />
una o fine cu-a lui de-un an de zile Y. a.). Interesanta in aceste<br />
izolArl nu este atit intrebuintarea lui tenire, resp. a Linea, care<br />
n'are ap<strong>ro</strong>ape nimic insolit in ca, cit aceia a lui una. In <strong>ro</strong>mine§te<br />
acest cuvint are functiune adverbiala, cum reiese intre altele §i<br />
din faptul ca poate fi inlocuit prin inteuna ; considerat insa altfel,<br />
una este p<strong>ro</strong>nume substantival, intocmai ca corespunzAtorul sau,<br />
din expresia calabreza : in amindoug cazurile acest cuvint tine<br />
locul unui substantiv, care poate varia dupA imprejurari. Repetarea<br />
p<strong>ro</strong>numelui, supt forma-i neaccentuata (o), din constructia <strong>ro</strong>mineasca<br />
se datore§te fie analogies izoiarilor in care el este expri<br />
mat o s'ngura data (a o face boaccina, a o spune verde, etc.),<br />
fie, ceiace-i mai putin p<strong>ro</strong>babil, nevoii vorbitorului de a lAmurii<br />
spusele, ca depilda in (v)a afla el tata, (v)a veni el Dreigu$ lacatt$<br />
9. etc.<br />
Sic. terra : essiri di lu celu a la terra '(essere in posiz'one<br />
differentisSima da altra) dalle stelle alle stalle'<strong>ro</strong>m. a fi ca dela<br />
cer la 'Meld (scil. departe s. deosebit un lucru de altul) id. ;<br />
cull' occhi 'n terra 'modesto, cogli occhi bassi'<strong>ro</strong>m. cu ochii<br />
in pcimint id. (de ex. i-a$a de ru$inos, That nu 'ndreizne$te .sci ridice<br />
ochii din pamint sau asupra omului); jittari terra all' occhi<br />
'ingannare'<strong>ro</strong>m. a arunca (s. zvirli) colb (s. praf) in ochii cuiva<br />
id. (p<strong>ro</strong>priu zis 'a arunca praf in ochii cuiva pentru a-1 Impiedeca<br />
vederea §i deci a putea 'apoi lucra nestingherif) ; terra niura dung<br />
bona pani '(e feconda) terra nera boon pane mena' : in <strong>ro</strong>mine§te<br />
se zice numai figurat $i pcimintul e negru, dar face pine bund,<br />
a'unci clod o persoana brunets este i<strong>ro</strong>nizata din cauza culorii<br />
negre a fetei sale.<br />
Abr.! terrebilie '(fam.) cosy terribile' ; 'nu terrebilie de tembe<br />
'un tempo terribile', 'nu terrebilie de ggende 'grande quantita di<br />
cose' : §1 in limba noastra s'a format dela adj. g<strong>ro</strong>zav substantivul<br />
g<strong>ro</strong>zavie, care se intrebuinteaza in acelea§i conditii ca §i<br />
1) Despre chipul cum au luat na§tere asemenea constructii v.<br />
Arhiva XXX (1923), pag. 408.
Change language