2 MB - Webs

Chiar şi greşelile cuiva se regăsesc în oamenii din jurul său. In psihologie aceasta
se numeşte proiecţie. Primeşti înapoi ceea ce emiţi. Dacă ai permanent conflicte
cu cineva, care treptat începe să te plictisească, înseamnă că lucrurile care te
deranjează sunt de fapt înrădăcinate chiar în tine. Vibraţiile emise de oamenii din
jurul nostru sunt în mod evident percepute de noi. Prin urmare, trebuie să
lucrăm mai întâi cu propria noastră personalitate. Vom constata, în scurt timp,
că nu mai suntem deranjaţi de insuficienţele şi de modul de comportare egoist al
celorlalţi pentru că aceste defecte nu vor mai găsi în noi un teren care să le
alimenteze.
Un exemplu amuzant, menit să ilustreze cele de mai sus, este oferit de
următoarea întâmplare petrecută în timpul unei sărbători.
La o masă s-a servit o prăjitură foarte apetisantă cu prune. Feliile erau foarte
neregulat tăiate în aşa fel încât pe platou erau bucăţi neobişnuit de mari şi altele
foarte mici. Unul dintre oaspeţi şi-a luat bucata cea mai mare, încercând să
mascheze acest lucru pe cât posibil.
Vecinul meu din stânga care, fiind ultimul la rând, nu primise încă nici o felie
a oftat de uşurare. Nu dorea să mănânce din prăjitura respectivă şi se temea să
nu i se nimerească tocmai lui bucata cea mare. Vecinul din dreapta mi-a şoptit la
ureche o remarcă veninoasă: „Aţi văzut ce egoist este? S-a repezit afurisitul să ia
bucata cea mai mare, fără să ţină socoteală de ceilalţi." Era clar ca lumina zilei că
vecinul meu din dreapta se simţise călcat pe coadă. Amorul său propriu fusese
rănit pentru că el însuşi voise să ia bucata cea mare. Altfel nu l-ar fi deranjat
întâmplarea. Vecinul meu din stânga era uşurat pentru că, în acest fel, egoismul
potenţial nu fusese provocat. Se prea poate să fi înregistrat şi el comportamentul
lacom al celuilalt care însă nu 1-a afectat câtuşi de puţin. Se impune deci să
conchidem că putem schimba anumite lucruri negative din jurul nostru dacă
lucrăm cu noi înşine. Astfel lucrurile care ne deranjează vor dispărea de la sine,
precum zăpada la soare. Toate se reîntorc la noi, aşa cum le-am împărtăşit
mediului nostru înconjurător.
Dacă sufletul şi corpul ne sunt curate, vedem doar lucrurile pure, ceea ce ne
fortifică. Inutilitatea se retrage din faţa noastră. Nefericirea devine un mijloc de
dezvoltare spirituală, pe care se cuvine să punem mâna cu recunoştinţă, spre a
ne apropia de desăvârşirea spirituală.
Astfel încetăm să mai fim victimele destinului. Dimpotrivă, ne putem lua
soarta în propriile noastre mâini, luptându-ne pentru a ne atinge ţelul final.
Această unitate dintre noi şi esenţa cosmică şi dominarea acesteia se regăsesc
admirabil descrise în cartea lui Spalding Maeştrii Extremului Orient. Autorul
înfăţişează convieţuirea de câţiva ani de zile a câtorva specialişti americani cu
aceşti învăţători. Lucrurile pe care ei le-au văzut şi le-au învăţat au fost cu grijă
notate şi analizate.
Câte ceva despre energie
Cunoaştem doar câteva din formele de energie existente. Pe unele le putem
chiar descrie. Dar originea lor adevărată şi puterea lor de acţiune rămân în
continuare un semn de întrebare pentru ştiinţa care se ocupă de materie. Dacă e
vorba de originea energiei, ajungem la numele unor oameni de ştiinţă
contemporani, precum Boronowsky sau Einstein, care au avut curajul să declare
că, cu cât descoperă mai multe lucruri cu atât apar mai multe necunoscute,
23