2 MB - Webs

ştiinţa a fost obligată să retracteze această teză, pentru că între timp se
descoperise o particulă şi mai mică: cuanta. Nu este greu de imaginat că,
probabil, peste nu mult timp se va descoperi o particulă încă şi mai mică. Nu este
cazul să credem că ceva nu poate exista numai pentru că noi nu îl cunoaştem
încă.
Omul a descoperit mereu noi şi tot mai mari sisteme ale Căii Lactee. Şi astfel
se adevereşte că microcosmosul este un macrocosmos în miniatură.
Tot mai des devenim conştienţi de lucruri care au existat dintotdeauna. Un
atom se aseamănă soarelui, înconjurat de planetele sale. Distanţa relativă dintre
soare şi planete este proporţional la fel de mare ca aceea dintre nucleul atomului
şi electroni.
În interiorul unui atom, ca şi în interiorul sistemului nostru solar, toate
părţile se influenţează reciproc, se leagă într-un anumit fel între ele şi toate sunt
ţinute laolaltă, fiecare pe traiectoria energetică ce-i este proprie, de către forţe ce
acţionează unele asupra celorlalte.
Deoarece atomul şi sistemul solar provin din aceeaşi sursă prezentând aceeaşi
structură, nu trebuie să ne mire faptul că până şi planul pe care-1 numim
material este influenţat de Soare şi de celelalte planete: adică Pământul şi tot
ceea ce trăieşte pe el.
Pentru cei care preferă discursul ştiinţific trebuie amintit aici astronomul rus
Mohanov care, în 1965, a constatat că planetele sistemului solar se află într-un
fel de rezonanţă, cum ar fi, spre exemplu, coardele unei chitare, sau clapele unui
pian care intră în rezonanţă cu diapazonul. Ulterior, a fost descoperită o corelaţie
între axa de rotaţie a Pământului şi cea a planetei Venus. Un schimb de energie
între cele două planete este foarte probabil.
Americanul Nelson, specialist în radiotehnica, pornise în căutarea cauzelor
care determinau tulburările de recepţie în benzile de unde scurte. A descoperit
atunci că furtuni magnetice puternice apar în momentul în care anumite planete,
vizibile de pe Pământ, formează un unghi de 90°, 0° sau 180°. Astrologii numesc
acest fenomen, cvadrat, conjuncţie sau opoziţie. în astfel de condiţii pot apare
tensiuni în viaţa şi personalitatea oamenilor. Pentru cei care preferă o statistică
trebuie adăugat: Michel Gauquelin, psiholog de formaţie ştiinţifică, şi-a petrecut o
mare parte din viaţă strângând date din care a şi publicat o serie considerabilă.
El a examinat 500 de membri ai Academiei Franceze de Medicină precum şi alţi
500 de medici proeminenţi şi a remarcat că astrograma acestora era dominată în
mod izbitor de planetele Marte şi Saturn în fază culminantă. Cercetând apoi o
grupă de control de 1000 de subiecţi, care nu aveau nici o legătură cu medicina,
a observat că din punct de vedere statistic nu se înregistra nici o dominantă
semnificativă ca în cazul de mai sus.
În cazul a 2000 de sportivi de mare clasă, Marte era dominant în raport de
5.000.000:1. în cazul a 1500 de actori cunoscuţi, Jupiter domina în raport de
1000:1. Pentru o grupă de 352 de scriitori, luna culmina în raport de 100.000:1 -
în comparaţie cu factorul hazard.
De asemenea, interesantă este examinarea a 25.000 de părinţi şi copii. S-a
constatat că de cele mai multe ori copiii au fost născuţi la scurt timp după
răsăritul sau după faza culminantă a unei planete care, în timpul naşterii unuia
dintre părinţi, răsărea sau, respectiv, culmina.
Ceea ce în mod obişnuit numim în „carne şi oase" nu este altceva decât un
conglomerat de energie atomică.
9