Lohanul nr. 20, decembrie 2011 - New Page 1

More documents

Recommendations

Info

După trei ani, în 1897, aşa cum procedase Eminescu, A. Toma, cunoscător al limbii germane, avea să traducă volumul Versuri de Carmen Sylva, apărute la Editura Librăriei Socec, Bucureşti. Aşa au făcut şi Titu Maiorescu, Şt. O. Iosif, Octavian Goga, Al. Tzigara-Samurcaş şi Mihail Sadoveanu (Pe Dunăre, 1905), George Coşbuc ( Valuri alinate, 1905), Adrian Maniu ( Poezii din Carmen Sylva, 1936). În context, G. Coşbuc, cunoscându-se, a vrut să-l prezinte pe traducător reginei, dar acesta, dată fiind poziţia sa de poet socialist, a refuzat, exprimându-şi şi apărându-şi însăşi convingerile politice: - Eu am tradus poeziile poetei Carmen Sylva, nu ale reginei Elisabeta, a motivat poetul refuzul de a aştepta la uşa regală. Peste ani, în 1927, când la Sinaia, regina Maria a României primea familia lui Yehudi Menuhin care venise ca George Enescu să-i dea lecţii de vioară elevului său de doar 11 ani, familia Toma s-a împrietenit cu cea a lui Menuhin, iar când regina l-a întrebat pe tatăl învăţăcelului, dacă cunoaşte pe cineva din România, cu care să se întreţină, acesta a răspuns total în cunoştinţă de cauză: - Cum nu?, cunosc pe Alexandru Toma! - Care Toma? - Cel care scrie poezii, l-a identificat oaspetele. - A, domnul acela, socialist ! şi l-a reamintit regina, poate aducându-şi aminte de „socialistul gentleman‖ care refuzase cu ani în urmă să meargă la palatul regal unde fusese invitat să i se prezinte reginei Elisabeta. Cum a ajuns poetul de la numele său adevărat Solomon Moscovici la cel de Alexandru Toma – şi poate de la alte nume intermediare – şi cine i-a fost naşul de pseudonim, cititorul poate afla citind destăinuirile lui Sorin Toma către Ilie Rad, dăruite presei zilelor noastre, adică citind articolele la care ne-am referit. Adevăr este şi faptul că tânărul poet afirmându-se într-o societate de scriitori, unul şi unul, cum au fost I. L. Caragiale ori A. Vlahuţă, aceştia, şi alţii, l-au apreciat, iar în 1903 ei s-au numărat printre iniţiatorii legii prin care lui A Toma i s-a acordat cetăţenia română. Că aceasta i s-a aprobat şi de către Camera Deputaţilor de abia după 10 ani, în 1913, aceasta este o altă problemă care se cheamă tergiversare când interesele unora o reclamă. Alexandru Toma a fost cunoscut şi a rămas în literatura română, astăzi de sertar, şi un personaj al convingerilor liber exprimate. În 1912, cu ocazia centenarului anexării nejustificate a Basarabiei de către Rusia ţaristă, într-o poezie, „Doina fraţilor răzleţi‖, el avea să se ridice împotriva a ceea se menţinea şi făcea referiri la o posibilă Unire a tuturor românilor răzleţiţi de împrejurările vitrege ale istoriei: De urci, gândule, Carpaţii, Din Ardeal oftează fraţii ! Dacă faci să tacă Prutul, Fraţi se plâng că-i bate cnutul ! Şi de-o iei în zbor spre Pind, Fraţi pierduţi auzi doinind… Fă-te gând, trei şoimi voinici Şi-n trei vânturi mergi să zici: „Bună veste, feţi şi fete, Dor de frate mă trimite Să vă spun că-n vânt ascultă Suspinarea voastră multă, Că prin minţi îi curg fierbinte Lacrimile voastre sfinte‖… …Şi-un hotar din ele-mbină Pentru cântec şi lumină ! Literatura Colaborator la „Munca‖, „Lumea nouă‖, editor al revistelor „Steaua copiilor‖ (1922-1923), „Amicul copiilor‖ ( 1924), întemeietor al colecţiei de popularizare „Lectura-floarea literaturilor străine‖, în care, timp de 11 ani, împreună cu soţia sa Sidy, a publicat săptămână de săptămână, până la moarte ( 1954 ), câte o nuvelă dintr-o ţară sau alta, l-au făcut pe Ştefan Voicu – coleg şi prieten cu Sorin Toma, primul redactor şef la revista ‚Lupta de clasă‖, devenită „Era Socialistă‖, iar secundul la ―Scânteia‖ – să noteze pătimaş, la comandă de partid, în 1983 în publicaţia Manuscriptum nr. 4: „După ce câţiva ani de zile a fost ridicat, pe nedrept, în vârful piramidei şi slăvit ca cel mai…şi cel mai…(fusese şi membru al Academiei R.S.R. n.n.) acum era negat cu desăvârşire şi hulit‖. Într-adevăr, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi după, A.Toma a fost grav bolnav, şomer şi mereu persecutat ca urmare a aplicării legilor rasiale. Dar strângând laolaltă durerile celor mulţi, din ţară şi de pe front, ororile abătute asupra oamenilor, a dat naştere altui volum de poezii – ―Flăcări pe culmi‖, 1946, iar în 1949 volumul „Cântul vieţii‖, ultimul caracterizat, cum scria presa vremii, prin „optimism, inspiraţie romantic-revoluţionară‖. Dacă volumul Cântul vieţii, versuri alese, a cunoscut mai multe ediţii şi antologii, Flăcări pe culmi, Editura Cultura Naţională, Bucureşti, 1946, a fost scoasă din circuit şi trecută la fondul secret al bibliotecilor, fiind mai puţin cunoscute. În ce priveşte lecturile publicate de cei doi soţi în colecţia „Lectura‖, amintim că printre acestea s-a numărat şi traducerea din limba franceză a comediei Tartuffe de Moliere, care, bucurându-se de aprecierea publicului a fost ―jucată‖ timp îndelungat pe scena „Naţionalului‖. Dacă după 1954, odată cu moartea lui A. Toma, a fost îngropată şi opera lui, demersul profesorului Ilie Rad îl găsesc drept un bun prilej ca lespedea pusă peste om şi operă să cadă, iar din tăcerea actuală să aflăm adevărurile vieţii, bune sau rele. Ele sunt şi aparţin oamenilor! Aceasta este şi bucuria şi speranţa lui Sorin Toma, ca atât cât mai este în viaţă, să-şi poată exprima ceea ce înseamnă argumentele vieţii. Ceea ce am făcut şi noi, folosindu-i spusele, ale lui şi ale profesorului Ilie Rad. Pentru informaţii în plus, cititorii pot parcurge, în afară de interviul din revista România literară nr. 41, 2011, şi textul integral al convorbirii celor doi publicat în Revista română de istoria presei nr. 2, 2011. Este de reţinut că Sorin Toma, ca şi poetul Alexandru Toma, făcând parte dintr-un partid în care secretomania şi conspirativitatea au fost un dat care a generat acţiunile, dintr-un partid care s-a folosit de slujbaşii săi atât timp cât a avut nevoie de ei, iar apoi i-a sacrificat, devorându-i doar cu regrete formale, prin acele reabilitări care nici într-un caz nu au avut forţă juridică, nici eficienţă, cei doi au strălucit şi au eclipsat la porunca aceleaşi ideologii din care esenţele le va clăti viitorul… De aici, poate, şi un anumit optimism mulţumitor promovat astăzi de Sorin Toma şi prin interviul de faţă… p. 114 Lohanul nr. 20, decembrie 2011 *
Compuneri create de elevi Elev: Orzan Maria, Clasa a III-a D Înv.Liciu Iuliana Valentina Şcoala Nr.1 ”Mihail Sadoveanu” Huşi sosit toamna cea darnică, cu alai de funze ruginii şi cu cântece de bucurii. Copacii au primit veşmânt de aramă. Soarele mângâie cu razele lui călduţe frunzele tot mai rare. Florile tomnatice încărcate de brumă, se apleacă parcă, sărutând pământul umed. Frunze multicolore se leagănă în vânt ca nişte bărcuţe pe apă. Pădurea pare poleită cu aur. Peste coroanele de flăcări ale copacilor, păsările călătoare zbor spre înaltul cerului. Ele se apleacă spre arbori cu fâlfâiri de aripi, ca un rămas bun, apoi se pierd în departare, ducând pe aripile lorcântecul anotimpurilor. Pe ogoare, în livezi, în grădinile de zarzavat munca e in toi. Oamenii strâng recoltele. Porumbul auriu abia aşteaptă să intre în hambare. Fructele parfumate înmiresmează livezile iar legumele viu colorate înveselesc grădinile. Mustul viilor de pe culmile încărcate de rod ale dealurilor, nu mai contenesc să curgă. Vietăţile pădurii se grăbesc să-şi adune cu harnicie provizii pentru iarnă. Lupul şi-a schimbat părul, dar năravul, ba! Vulpea tot mai visează să cumpere găini… O flacără roşcată adună ghinde, săltând jucăuşă pe crengile dezgolite ce se leagănă în bătaia vântului. Iepuraşul, cu urechile ciulite, ascultă foşnetul frunzelor uscate, mirat că nimeni nu mai are timp să alerge după el. Copiii sunt veseli. Toamna le-a adus în dar prima zi a anului şcolar. Sunetul cristalin al clopoţelului se grăbeşte, şi el, să amintească tuturor că anotimpul hărniciei şi al roadelor bogate domneşte pe străzile oraşului.” Literatura A Î Compuneri create de elevi Elev: Alexa Amalia, Clasa. a III-a D Înv.Liciu Iuliana Valentina Este toamnă. Şcoala Nr.1 ”Mihail Sadoveanu” Huşi n răcoarea dimineţii, pădurea părea de aramă, poleită de razele timide ale soarelui. Ea prinde a-şi dezbrăca haina verde, acope“rindu-şi cărările cu un covor arămiu. O adiere rece înfioară crengile copacilor. Toamna târzie îşi îngrămădea pe cer, rotocoale negre şi mişcătoare deasupra oraşului. Vântul răscoleşte zările îndepărtate. Norii groşi, plumburii mătură crestele dealurilor zgribulite. Noiembrie risipeşte în evantai ploi mărunte şi frunze moarte, trimiţând păsările călătoare în ţările cu lumină mai caldă. Pe firul de telegraf stă aşezat, ca nişte mărgele pe aţă, şirul ultimelor rândunele. Gâze plăpânde, amorţite de frig caută adăpost sub stratul gros de frunze uscate. Răspândind tristeţe, vântul cu a lui suflare împrăştie frunzele căzute pe pământul amorţit. Printre ramurile goale împodobite de lumină, crivăţul cântă la un nai, şuierând puternic. Copacii oftează, iar lacrimile de promoroacă picură una câte una peste covorul de frunze moarte. Bruma argintie a împodobit grădinile.. Vin nopţile răcoroase, iar frigul se lasă uşor, spulberând tainele ascunse ale toamnei. Liniştea apăsătoare, grea şi tăcută prevesteşte venirea iernii. p. 115 Lohanul nr. 20, decembrie 2011
Page 1 and 2:
Lohanul nr. 20, decembrie 2011 Page
Page 3 and 4:
CUPRINS: Arheologie ---------------
Page 5 and 6:
Urnă funerară precucuteniană cu
Page 7 and 8:
- Scrierea sumeriană ( circa 3150
Page 9 and 10:
Scheletul are 1,7 m cu 40 cm lăţi
Page 11 and 12:
Bibliografie: Mormântul dublu M23-
Page 13 and 14:
Istorie Explicaţia ar fi că, Bise
Page 15 and 16:
mil. VI î.Hr.; mil. IV/III î.Hr.;
Page 17 and 18:
Istorie maritime şi neguţătoreş
Page 19 and 20:
Schematizare a prezenţei fenicieni
Page 21 and 22:
ăspunzători numai în faţa regel
Page 23 and 24:
- Aurul românilor este confiscat,
Page 25 and 26:
Istorie au însoţit pe Preşedinte
Page 27 and 28:
Suntem asiguraţi, în diverse decl
Page 29 and 30:
asemenea tratate şi cu Oltenia şi
Page 31 and 32:
Nicolae Ceauşescu şi mareşalul I
Page 33 and 34:
pentru ca macedo-românii să treac
Page 35 and 36:
numărat, profesorul Ion Zelea Codr
Page 37 and 38:
e, pentru noi, acelaşi lucru care
Page 39 and 40:
Mihail Sebastian, Eliade a încerca
Page 41 and 42:
intelectualii români care şi-au p
Page 43 and 44:
,, Balada grănicerului cu fulgere
Page 45 and 46:
a legionarului spre acelaşi ideal;
Page 47 and 48:
,,omului nou’’, armata, Biseric
Page 49 and 50:
cu procesul din 1934 legat de asasi
Page 51 and 52:
Anexa 1 (extras din A.N.I.C., Fondu
Page 53 and 54:
Roadele politicii antiromâneşti l
Page 55 and 56:
Corneliu Adameşteanu este citat pr
Page 57 and 58:
„Academismul d-sale ni-i cunoscut
Page 59 and 60:
Direcţia Generală a Poliţiei se
Page 61 and 62:
A fost secretar- ajutor la Conserva
Page 63 and 64: „Al. I. Cuza‖ - Iaşi‖, serie
Page 65 and 66: exemplar din manualul său ―Fisic
Page 67 and 68: face poftire Onor(atului) Minister
Page 69 and 70: Noi sărbătorim Crăciunul în dec
Page 71 and 72: Drumul Crucii, Calea Durerii (Via D
Page 73 and 74: Itinerar dobrogean - Munţii Măcin
Page 75 and 76: De aproape, Lacul Albastru, pare s
Page 77 and 78: economică aceştea sunt de două c
Page 79 and 80: ,,Oferta publică‖ este propunere
Page 81 and 82: termenul de Karat (K). Karatul repr
Page 83 and 84: 2. Câte maşini au plecat din parc
Page 85 and 86: Dintre metodele moderne specifice
Page 87 and 88: Ce este masa ? Masa este mărimea c
Page 89 and 90: Reforma sistemului de învăţămâ
Page 91 and 92: ţară, cu spaţii moderne de instr
Page 93 and 94: umane, pusă la cale cu abilitate d
Page 95 and 96: Salvador Dali, Gustave Dore, Willia
Page 97 and 98: Şi nu mai poate, dar încearcă S
Page 99 and 100: Ascultam în surdină muzica sublim
Page 101 and 102: Mai ieri am văzut cu toţii La TV
Page 103 and 104: Brumă-rele, flori de leac Petru Br
Page 105 and 106: Am luat la casa mea Un om bun, un o
Page 107 and 108: Monografie Cartea Monografia comune
Page 109 and 110: Literatura Dacă ar trebui totuşi
Page 111 and 112: Literatura Seara, în Sala cu Orgă
Page 113: În 1948 s-a căsătorit cu Kati Er
Page 117 and 118: În Israelul antic, viţa-de-vie er
Page 119 and 120: (element capabil să provoace în c
Page 121 and 122: televizor că e sănătoasă, dar o
Page 123 and 124: Doctorul şi cercetătorul Sam Milh
Page 125 and 126: Gnoza de la Princeton este replica
Page 127 and 128: de rapidă încât, practic, el par
Page 129 and 130: Persoanele de geniu, cunoscute pent
Page 131 and 132: Conexiunile spontane între creiere
Page 133 and 134: Patru mari organizaţii teroriste i
Page 135 and 136: Europarlamentarul Nigel Farage dema
Page 137 and 138: de bani pentru nazişti. Avea îns
Page 139 and 140: Noua Ordine Mondială - responsabil
Page 141 and 142: membru al Societăţii Americane de
Page 143 and 144: cetăţenilor şi aducător de mult
Page 145 and 146: Bibliografie: Texe Marrs, Project L
Page 147 and 148: faptul că blogurile câştigă o t
Page 149 and 150: Câteva dintre precizările acestei
Page 151 and 152: maxime şi extindere, corporaţia n
Page 153 and 154: propriul Guvern? La ora actuală î
Page 155 and 156: linte‖ şi promisiunea că la fin
Page 157 and 158: lună, un colonel în armata SUA po
Page 159 and 160: oricine ar fi câştigătorul la fi
Page 161 and 162: Satanei, contrar iubirii faţă de
Page 163 and 164: În Uniunea Sovietică, bolşevicii
Page 165 and 166:
Şi lumea nu ia în seamă semnific
Page 167 and 168:
Mii de parizieni au protestat împo
Page 169 and 170:
Institutul Civitas a lasat o petiţ
Page 171 and 172:
sens, ne poate ajuta foarte mult at
Page 173 and 174:
talanţii în această viaţă, de
Page 175 and 176:
Spiritualitate închisori, după cu
Page 177 and 178:
există decât clipa prezentă. Tot
Page 179 and 180:
p. 179 Lohanul nr. 20, decembrie 20
show all

Lohanul nr. 20, decembrie 2011 - New Page 1

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?