Lohanul nr. 20, decembrie 2011 - New Page 1

Ecologie
e
Caracterul lor distructiv se manifestă în special în regiunile de coastă şi
asupra insulelor, acţionând aproape simultan.
Pe masură ce oeanele se încălzesc, furtunile devin tot mai puternice. În
2004, Florida a fost afectată de patru uragane neobişnuit de aprige. Un
numar din ce în ce mai mare de studii ştiinţifice noi, confirmă faptul că
prezenţa apelor mai calde în straturile de deasupra ale oceanelor poate
furniza mai multă energie convectivă,care determină uragane din ce în
ce mai puternice.
Oamenii de ştiinţă nu au ajuns încă la un acord cu privire la posibilele
legături dintre numărul total de uragane din fiecare an şi încălzirea
globală deoarece frecvenţa uraganelor este influenţată de o oscilaţie
naturală, înregistrată de mai multe decenii încoace .Există însă o teorie
nouă, care câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi, conform căreia,
încălzirea globală provoacă o creştere semnificativă atât a duratei ,cât
şi a intensităţii uraganelor.
Dovezi recent obţinute îi determină pe unii oameni de ştiinţă să afirme
că încălzirea globală are o oarecare influenţă şi în privinţa creşterii
frecvenţei uraganelor. Aceasta ar determina modificarea intervalelor de
variaţie, care au fost explicate de mai multă vreme ca fiind o urmare a
ciclurilor naturale ale curenţilor de mare adâncime.
Taifunurile, uraganele şi ciloanele sunt fenomene similare, care depind
de oceanul în care îşi au originea. Un studio important al MIT
(Massachusetts Institute of Technology ) apărut în anul 2005, cu mai
puţin de o lună înainte ca uraganul Katrina să lovească Statele Unite,
sprijinea teoria, acceptată de mulţi oameni de ştiinţă, conform căreia
încălzirea globală face ca uraganele să devină mai puternice şi să
provoace mai multe daune. ‖Durata şi intensitatea puternicelor furtuni
care au izbucnit atât în Atlantic, cât şi în Pacific, începând cu anii 1970
au crescut cu aproximativ 50%‖(Studiu MIT 2005).
În anul 2004, pentru prima dată un uragan a lovit şi Brazilia, deşi până
atunci se spunea că ―este imposibil să existe uragane în Atlanticul de
Sud‖ . Tot în 2004, în Statele Unite a fost depăşit recordul la numărul
de tornade.
Oceanele au absorbit peste 80% din căldura generată de schimbarea
climatică, ceea ce înseamnă că inerţia încălzirii globale va fi
accentuată în viitor, iar numărul şi intensitatea cicloanelor tropicale, va
creşte.
Oscilaţia Sudică-El Niño este unul dintre cele mai complexe fenomene
globale de interacţiune între două învelişuri ale Terrei: atmosfera şi
hidrosfera.Acest fenomen se produce în zona tropicală a Oceanulul
Pacific şi se manifestă prin două efecte majore:
încălzirea la suprafaţă a apelor Oceanului Pacific şi deplasarea acestora
dinspre partea vestică spre partea estică, sub impulsul unor mase de
aer ce se deplasează în aceeaşi direcţie, având tendinţa de a perturba şi
de a înlocui vânturile alizee;
modificări anormale ale climei pe întreaga planetă şi, în special, în
zonele tropicale, unde se înregistrează secete şi furtuni violente însoţite
de inudaţii şi cicloane.
Modificările periodice ale temperaturii apei oceanului(ale căror cauze
nu sunt destul de clar înţelese) determină o modificare a temperaturii şi
presiunii aerului însoţită de schimbarea circulaţiei generale a maselor
de aer.Fenomenul El Niño se repetă la intervale neregulate cuprinse
între 3 şi 7 an,iar încălzirea poate să persiste şi 1-2 ani.
Rolul cadrului didactic în şcoala contemporană analizat cu metoda
celor şase pălării gânditoare.
Metoda pălăriilor gânditoare este o tehnică interactivă de stimulare a
creativităţii, are la bază interpretarea de roluri prin care copiii îşi
exprimă liber gândirea, dar în acord cu semnificaţia culorii pălăriuţelor
care definesc rolul.
Se formează un grup de 6 copii;
Se împart pălăriuţele gânditoare;
Se prezintă o situaţie cât mai concis formulată pentru a fi înţeleasă de
copii;
Copiii dezbat situaţia / cazul expus ţinând cont de culoarea pălăriei
care defineşte rolul.
Pălăria Albă:
Ce informaţii teoretice cunoaştem ? Ce fapte cunoaştem ? Ce ar trebui
să mai cunoaştem ?
Schema catastrofelor naturale
Au informaţii despre situaţia actuală a procesului de învăţare, despre
nivelul de pregătire al elevilor, despre intenţia ministrului de a da curs
unui proiect nou, de reorganizare a programei şcolare. Profesorul este
un lider, ce conduce un grup de elevi, exercitându-şi puterea asupra
principalelor fenomene ce se produc aici. Este un prieten şi confident al
elevilor, un substitut al părinţilor, obiect de afecţiune, sprijin în
ameliorarea stărilor de anxietate.
Pălăria Roşie:
Ce sentimente creează problema ? Ce emoţii sunt implicate ? Ce
simţim ?
Profesorul în ipostaza de consilier: este un observator sensibil
comportamentului elevilor, un îndrumător persuasiv şi un sfătuitor al
acestora. Pentru ca anumite cunoştinţe să fie transmise de la o persoană
la alta şi acceptate, trebuie întotdeauna ca între ele să existe un schimb
afectiv format din încredere şi dispoziţie receptivă dintr-o parte şi din
alta. Relaţiile profesor – elev promovarea autenticităţii şi sincerităţii - a
fi tu însuţi este mai important decât a avea dreptate.
Pălăria Neagră:
Ce probleme întâmpinăm sau am putea întâmpina ? Care sunt
minusurile pe care le avem ? Cu ce şi cu cine trebuie să fim precauţi ?
Lipsa pregătirii de specialitate , cum ar fi cadrele didactice necalificate.
Relaţiile reci cu o parte din colegi , încrederea în oameni, înaintarea în
vârstă lejeritatea şi superficialitatea cu care tratează unele ameninţări
cum ar fi : scăderea numărului populaţiei şcolare, a interesului faţă de
învăţătură, restrângerile de activitate , nivelul de salarizare, rutina.
Pălăria Galbenă:
Care sunt beneficiile rezolvării problemei ? Care sunt aspectele ce
trebuiesc urmărite ?
Oportunităţile pentru cadrele didactice ar fi : noutăţile în domeniu,
abordarea instruirii constructiviste în detrimentul celei directe , ce se
bazează pe un învăţământ tradiţional sau cel puţin o combinarea celor
două tipuri de învăţământ tradiţional şi modern.
Pălăria Verde:
Ce alternative avem ? Ce schimbări trebuie făcute ?
Cu profesionalism şi responsabilitate, cadrele didactice participă la
diferite forme de perfecţionare, elaborează o serie de parteneriate
sociale şi educaţionale, cum ar fi: colaborează cu părinţii şi
comunitatea locală, implică părinţii şi reprezentanţii comunităţii locale
în activităţile şcolii şi în procesul decizional , cooperează cu cadre
didactice din şcoală şi din alte şcoli, colaborează cu instituţii care
desfăşoară activităţi cu specific educaţional. Ca profesionist reflexiv, se
străduieşte tot timpul să înţeleagă, şi să reflecteze asupra întâmplărilor
inedite din clasă, să studieze şi analizeze fenomenele psihopedagogice
cu care se confruntă.
Pălăria Albastră :
Care este rezultatul obţinut ? Există o soluţie ? Care sunt paşii
următori ?
p. 88 Lohanul nr. 20, decembrie 2011