Lohanul nr. 20, decembrie 2011 - New Page 1

Conexiunile spontane între creierele umane nu sunt procese rare. Ele
ilustrează legături strânse între fenomene din diferite domenii de
investigare. Prezenţa unor asemenea interconexiuni în domeniul
mentalului şi al creierului, semnifică faptul că fiinţele umane nu sunt
sisteme izolateîn ceea ce priveşte schimbul de informaţii. Ele sunt
descchise spre lume, nu numai prin intermediul organelor de simţ, ci şi
prin faptul că sunt scăldate într-un câmp universal de informaţie.
Cercetările asupra proprietăţilor specifice ale acestui câmp constituie
una din cele mai mari sfidări ale ştiinţei contemporane şi ele vor putea
duce la legarea acestor intuiţii ale filosofiei cu cercetările ştiinţifice
empirice.
Aceasta ar putea conduce la o mai bună cunoaştere a naturii acestor
acte excepţionale de creativitatee, care implică un dialog subtil, uneori
inconştient şi totuşi fundamental, între doi sau mai mulţi indivizi aflaţi
în stare de meditaţie intensă.
Oferta supermarketeturilor: fructe
îmbibate cu „otrăvuri” pentru a rezista
cât mai mult la raft
Dr. Eugen Spiridon – Cluj
Dezbateri
Multe din fructe şi legume sunt impregnate cu pesticide
„otrăvitoare”, iradiate sau injectate ca să se coacă sau să reziste
mai mult pe rafturile supermarketurilor. Fructele sînt aduse din
ţările de origine în containere speciale. Pentru a fi protejate de
alterare, pe parcursul transportului şi în depozite, coaja lor este
tratată cu substanţe chimice. Aceste substanţe nu au miros uşor de
sesizat şi sunt greu de detectat.
M
edicii nu obosesc să recomande fructe şi legume. Un sfat
bun, dacă rafturile supermarketurilor n-ar fi pline de
produse „otrăvite‖cu pesticide sau iradiate ca să se coacă la
foc automat.
Peste 60% din legume şi 30% din fructele de pe piaţă conţin pesticide,
potrivit Agenţiei Europene pentru Securitatea Alimentară (EFSA).
Strugurii, bananele, merele, roşiile şi ardeiul sunt cele mai
contaminate alimente, în timp ce una din 25 de vinete testate conţine
chimicale peste limita admisă. Cele mai curate (lipsite de pesticide)
sunt, în schimb, ceapa, varza şi mazărea.
Cele mai multe fructe din import se culeg verzi, pentru a se
transporta dintr-o parte în cealalată a planetei, iar înainte de
livrare se gazează sau se iradiază, pentru a-şi relua coacerea. E
cazul bananelor, care nu se coc decât după ―gazare‖ sau al portocalelor.
În Romania, foarte multe gospodine folosesc, pentru a da aromă
prăjiturilor, coaja rasă de portocale sau de lămâi, conservată cu
zahăr. În acest fel, substanţele cu care au fost tratate fructele ajung
direct în preparatele noastre, care devin astfel un pericol, în special
pentru cei mici, dar şi pentru adulţi. Putem fi afectaţi prin apariţia unor
intoxicaţii sau alergii. Aşadar, atenţie la prăjituri! Nu mai folosiţi coaja
rasă!
Iată substanţele folosite pentru conservarea citricelor şi efectele
produse ele(potrivit informaţiilor prezentate de un grup de cercetători
de la Universitatea din Wageningen, Olanda, în colaborare cu profesori
din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, din Galaţi):
* E 230 Difenilfenol – Conservant artificial. Este un pesticid care
împiedică dezvoltarea mucegaiurilor pe coaja fructelor. Se recomandă
spălarea pe mâîni după decojirea unui fruct. Testele de laborator au
demonstrat că poate provoca sângerări interne, dacă este ingurgitat în
concentraţii mari. Doza maximă admisă prin lege este de 0,1 mg / kg
corp.
* E 231 Ortofenilfenol – conservant de suprafaţă. Poate produce
alergii la contactul cu pielea, îndeosebi la copii. Doza maximă admisă
prin lege este de 0,2 mg / kg corp.
* E 233 Tiabendazol – fungicid utilizat pentru suprafaţa fructelor.
Doza maximă admisă prin lege este de 0,1 mg / kg corp.
Un studiu publicat inca din anul 2008 si citat de Reuters, arata ca
substantele chimice descoperite in fructele, in legumele si in cerealele
de pe piata europeana pot fi toxice pentru creier. ―Testele de pana
acum nu au luat in calcul riscul pe care il prezinta pesticidele asupra
creierului. Daca inainte se stia ca ele afecteaza activitatea creierului
la insecte, acum putem spune ca aceste efecte se manifesta si in
cazul omului‖, a declarat Philippe Grandjean, cercetator la Harvard
School of Public Health si la University of Southern Denmark, citat de
Reuters. Concluziile studiului au fost elaborate pe baza evaluarii a
peste 200 de rapoarte internationale privind influenta pesticidelor
asupra creierului.
Datele preliminare ale unui raport oficial, arata ca o jumatate din
produsele vegetale comercializate in cele 27 de state membre ale
Uniunii Europene sunt contaminate cu pesticide. Cinci dintre
substantele cel mai des intalnite duc la aparitia cancerului si afecteaza
sistemul hormonal.
O mare parte din chimicalele periculoase se gasesc in coji. Merele si
lamaile mai ales trebuie decojite, caci contin nu doar pesticide, ci si o
ceara speciala, numita morfolina, considerata foarte periculoasa de
catre OMS.
Imidaclopridul – un controversat pesticid interzis in Franta,
raspunzator pentru moartea in masa a albinelor – a fost depistat printre
cele mai comune pesticide regasite in alimentatie. Un alt pesticid
numit atrazina, folosit frecvent in agricultura din intreaga lume, se
gaseste in aproximativ 20% din legumele si fructele din Romania in
concentratii mult prea mari.
(http://www.financiarul.ro/2011/10/24/oferta-supermarketurilor-fructe-si-
legume-imbibate-cu-otravuri-pentru-a-rezista-cat-mai-mult/)
p. 131 Lohanul nr. 20, decembrie 2011