VIRGIL VĂTĂŞIANU ŞI ŞCOALA ROMÂNĂ DIN ... - Institutul de Istorie

5 Virgil Vătăşianu şi Şcoala Română din Roma* [III] 353
proprii în mediul academic local -, să năzuiască şi să izbutească a dobândi
aprobarea unanimă a comisiei de resort din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie a
Universităţii clujene, pentru un stipendiu la Şcoala Română din capitala Italiei.
Credem ca pe lângă factorul motivaţional, reprezentat de reuşita în
specialitate, semnificativ ilustrată prin publicarea tezei de doctorat şi suita de
articole şi recenzii apărute între anii 1927 şi 1930, dezamăgirea provocată de
invalidarea principiului meritocratic în cadrul Bibliotecii Universităţii, cu
repercusiuni grave asupra poliglotului, perfect abilitat ştiinţific, dar stăvilit de
inserţia politicului, adăugată eşecului survenit în tentativa de ocupare a catedrei
vacante de Istoria Artei la Universitatea din Bucureşti, au alimentat strădania de
autodepăşire a lui V. Vătăşianu, care, pe baza listei de lucrări prezentate, se
considera îndreptăţit să participe la concursul anunţat pentru un loc disponibil la
instituţia de tradiţie din Roma.
Disciplina şi rigoarea ştiinţifică proprie cercetătorului monumentelor de
arhitectură feudală din Transilvania, remarcate întemeiat de publicaţiile de profil,
au constituit la rândul lor un serios ascendent moral şi valoric pentru cel care, în
conformitate cu indicaţiile legale în vigoare, candidase cu succes, - avantajat şi de
cunoaşterea limbilor franceză şi italiană -, la proba eliminatorie, din iunie 1930, în
urma căreia Consiliul profesoral al Facultăţii sus menţionate, îi confirma unanim
bursa la Roma (în valoare de 1370 lire), pentru anul 1930-1931. Funcţionarul
bibliotecii îşi continua însă slujba până la momentul obţinerii concediului legal, cu
data de 1 noiembrie 1930. Iar specialistul preocupat de soarta patrimoniului istoric
avea să profite de călătoria cu trenul spre capitala Italia, apelând la ajutorul
directorului E. Panaitescu, spre a face un popas la Budapesta şi a cerceta cópiile
frescelor murale religioase aflate în custodia Comisiei naţionale ungare (vezi
Anexa I.) 6 .
Desigur, Roma nu îi apărea total necunoscută, îndeosebi datorită lecturilor
făcute în bibliotecile din ţară şi străinătate în decursul studiilor universitare şi
documentării pentru elaborarea tezei de doctorat. Atât în anii studenţiei şi
perfecţionării la Viena, cât mai ales în intervalul petrecut la Biblioteca Universităţii
din Cluj, V. Vătăşianu se ţinuse la curent cu evoluţia evenimentelor politice din
Europa, şi, în special, din Italia, marcată după anul 1926 de emergenţa şi
impunerea fenomenului totalitar. Mişcarea fascistă în ascensiune avea deocamdată
un caracter eterogen şi contradictoriu. Ideologia vehiculată amplifica retorica
despre cultul violenţei, implicit al Ducelui, partidului şi statului corporatist.
Regimul naţionalist, exalta cultul personalităţii, crea un ambient psihologic de
adulaţie supusă faţă de prototipul omului universal, infailibil în existenţă şi
guvernare, reprezentat de personalitatea lui Benito Mussolini. Viaţa cotidiană era
6 Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, fond Universitatea. Facultatea de Litere şi
Filosofie. Procese-verbale, vol. III (1929-1934), p. 55: şedinţa din 22 mai 1930: recomandările se
amână până la 10 iunie curent; Idem, p. 57/verso: şedinţa din 12 iunie 1930: se discută trei cereri,
Buzea, Floca, Vătăşianu, cu decizie pentru ultimul!