Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Întãrire a relaåiilor de colaborare româno-italiene: Patrule mixte la frontiere În ziua de 22 noiembrie a.c., la sediul IGPF, a avut loc semnarea unei Înåelegeri între Poliåia de Frontierã Românã æi Direcåia Centralã pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din Ministerul de Interne din Republica Italianã. Înåelegerea are drept subiect crearea unui serviciu comun de patrulare cu echipe mixte, formate din personal al Poliåiei de Frontierã din România æi Republica Italianã, pentru a supraveghea, pe teritoriul român, la frontiera terestrã externã, precum æi pe teritoriul italian frontiera terestrã internã italo-austriacã. Echipele mixte vor desfãæura activitatea de supraveghere æi/sau de control pe teritoriul de competenåã al Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi, Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi æi respectiv al Sectorului Poliåiei de Frontierã de la Tarvisio, din Italia. De obicei, fiecare patrulã va fi formatã din doi lucrãtori naåionali ai Poliåiei de Frontierã gazdã æi un lucrãtor care aparåine Poliåiei de Frontierã a celeilalte pãråi. Delegaåia italianã a fost condusã de prefectul Angela Pria, directorul central pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din Ministerul de Interne din Republica Italianã, iar la semnarea protocolului a participat æi Giovanni Pinto, directorul Serviciului Poliåie de Frontierã æi Strãini, alãturi de ambasadorul Italiei, E. S. Daniele Mancini. Din partea pãråii române, a participat adjunctul inspectorului general, chestorul Vasile Moåoc æi directorul Direcåiei de Combatere a Migraåiei Ilegale, comisarul-æef Gheorghe Tiron. La finalul întâlnirii, doamna Angela Pria æi domnul Giovanni Pinto au rãspuns, în exclusivitate, unor întrebãri pentru revista noastrã. 4 - Cum apreciaåi cã decurge cooperarea româno – italianã a structurilor care au ca atribuåii supravegherea æi controlul la frontierã? A.P.: - În mod sigur, cooperarea prin prezenta Înåelegere va duce la obåinerea unor rezultate pozitive. Echipele mixte îæi vor desfãæura activitatea atât pe teritoriul statului român, cât æi pe cel al statului italian, conform procedurilor stabilite prin aceastã Înåelegere. În ultimul timp am anticipat rezultatele Înåelegerii, precum æi cele ale activitãåii impuse prin aceasta, concentrând æi dispunând pe aeroporturile noastre, în special pe aeroporturile din Roma, Milano, Torino æi la frontierã, personal al Poliåiei Române, care a sosit în åara noastrã sãptãmâna trecutã. - Consideraåi cã, prin semnarea acestui document, în momentul de faåã, în cadrul cooperãrii bilaterale românoitaliene existã întreg instrumentarul necesar care sã facã posibilã combaterea cu eficienåã a migraåiei ilegale, precum æi a altor forme de infracåiuni circumscrise criminalitãåii transfrontaliere? A.P. - Cu siguranåã, da, æi consider cã prin aceastã Înåelegere trebuie sã intensificãm colaborarea. Cum spuneam mai devreme, aceasta va include æi Austria, astfel cã va trebui sã ne implicãm, împreunã cu colegii noætri de la Serviciul de Frontierã din Austria, în combaterea traficului de droguri, arme, migranåi æi realizarea constantã a unui schimb de informaåii. Trebuie utilizate instrumentele specifice muncii, prin care sã se respecte statele æi legislaåia în vigoare, prin urmare analizele din interiorul acestor state sã fie efectuate în diverse sectoare ale criminalitãåii. - Aåi putea puncta, pe scurt, care ar fi, în opinia pãråii italiene, principalele prioritãåi de acåiune în plan bilateral, pe perioada imediat urmãtoare? A.P.: - În mod cert, sunt colaborãrile pe care le avem deja în vedere, precum æi prezenåa în Uniunea Europeanã, care reprezintã tot o altã colaborare ce se desfãæoarã cu celelalte state. Consider, mai ales, cã acest tip de Înåelegere va putea completa æi implementa ulterior colaborarea între indivizi, în spaåiul Uniunii Europene. - România este o åarã intratã recent în Uniunea Europeanã, rezultând astfel o nouã frontierã internã. Aåi putea sã ne spuneåi ce probleme a întâmpinat Italia pentru securizarea propriei frontiere interne? G.P.: - Este clar faptul cã departamentul de poliåie care se ocupã cu controlul la frontierele externe, æi implicit interne, din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene æi ale Spaåiului Schengen au prevãzut prin Acordul Schengen un deficit de siguranåã, deoarece a dispãrut controlul la frontiere. Este clar cã existã o liberã circulaåie, nu numai a persoanelor oneste, ci æi a persoanelor delincvente. Din acest motiv, noi încercãm sã oferim o bazã de cooperare între departamentele dumneavoastrã de poliåie æi menåionez faptul cã existã un precedent pozitiv al colaborãrii dintre Italia æi România. Acesta nu existã de astãzi, ci de ani întregi, din anul 1998, odatã cu semnarea Acordului de Admitere, precum æi diversele protocoale prevãzute. Trebuie sã luãm în considerare experienåa statului italian, eficienåa poliåiei, mã refer aici la prevederile Acordului Schengen, notificarea transfrontalierã, libera autoritate judiciarã sau urmãrirea û
inter-frontalierã, pentru a îi putea opri pe autorii de ilegalitãåi care încearcã sã fugã într-un alt stat, sustrãgându-se astfel foråelor poliåiei din statul în care au comis delictul. Existã funcåionari ai Poliåiei Române în Italia æi funcåionari ai Poliåiei Italiene în România. Este pur æi simplu vorba despre consolidare. În concluzie, deja existã o reåea. Acum trebuie sã renunåãm la discuåii æi sã completãm ceea ce am realizat, precum æi sã încercãm sã creãm acel cadru necesar unei colaborãri fructuoase. Spuneam în discuåiile de astãzi cã, luând în considerare momentul în care Italia a aplicat Acordul Schengen, referitor la politicile controlului la frontiere, din 1998, existã avantaje majore astãzi. Existã serviciul român de frontierã, care deja dezvoltã o serie întreagã de colaborãri, æi mã refer aici la Serviciul din Varæovia æi la faptul cã existã resurse puse la dispoziåia Comunitãåii Europene, care pot sprijini atât sectorul frontierelor, cât æi colaborarea între state. Ætim foarte bine cât de intens a fost efortul depus de Guvernul Român pentru aderarea la Uniunea Europeanã æi, implicit, pentru consolidarea sectorului judiciar, astfel, personal, consider cã meritã toatã consideraåia æi întreg sprijinul din partea statului italian. - Italia deåine o mare frontierã maritimã. Având în vedere cã æi România are deschidere la Marea Neagrã, credeåi cã aceasta este un factor de risc în ceea ce priveæte emigraåia ilegalã din åãrile non-UE spre Occident? G.P.: - Trebuie sã ne referim, din nou, la experienåa statului italian. Existã æi cazuri de emigrare ilegalã pe mare, cu ajutorul bãrcilor sau a remorcherelor. Trebuie menåionat faptul cã foarte multe persoane dintre acestea îæi pierd viaåa în timpul acestor acåiuni, ceea ce reprezintã o chestiune care stârneæte interesul. Cu siguranåã, se ilustreazã un fenomen. Totuæi, problemele majore nu sunt reprezentate de acest tip de emigrare ilegalã, care reprezintã un procent de doar 20% din totalul emigrãrilor. Cel mai ridicat procent de emigrare este dat de strãinii care cãlãtoresc cu autocarele, cei ascunæi în camioane æi cei care trec frontierele pe jos, „cu piciorul”, æi, în special, de cei care au intrat în statele noastre în mod legal, dar nu respectã termenul prevãzut de permisul de æedere, rãmânând pe teritoriul Italiei chiar æi dupã expirarea acestuia. Este vorba despre aæazisul fenomen anglo-saxon „Love-Stayer”, - denumeæte persoanele care rãmân pe un teritoriu dupã expirarea termeneului prevãzut de permisul de æedere. Uneori, aceste persoane se integreazã în sistemul statului care le gãzduieæte æi primesc o retribuåie pentru munca depusã, reuæind astfel, într-un final, sã se integreze definitiv. Aæadar, integrarea nu este deloc dificilã. Existã, însã, æi alte persoane care, negãsind aceastã posibilitate, reuæesc sã realimenteze traficul micro-criminalitãåii, cu droguri sau al micilor delincvenåe, creând astfel probleme sociale. Practic, û acesta este un fenomen al realitãåii înconjurãtoare a acestor persoane. Cum spuneam mai devreme, existã iniåiative ale Serviciului European de Frontierã; zilele trecute s-a desfãæurat la Roma o întâlnire a tuturor responsabililor centrelor naåionale de coordonare æi ai centrelor operaåionale locale, printre care au participat æi colegi români. Aceastã întâlnire a reprezentat o ocazie extrem de importantã, deoarece s-a discutat nu numai despre regiunea mediteranã, dar æi despre o aæa-zisã experienåã ulterioarã a Mãrii Negre. În plus, a existat æi posibilitatea persoanelor de a se cunoaæte, de a schimba experienåe æi, prin urmare, de a revizui procedurile, metodele, modalitãåile æi dispozitivele utile care pot contribui la localizarea fenomenului de emigrare ilegalã pe mare. În mod evident, încã mai avem de lucru în acest domeniu. Existã instrumente internaåionale, juridice æi unul dintre acestea este Anexa la Convenåia de la Palermo cu privire la crimele transnaåionale, care prevede posibilitatea de control a emigrãrii ilegale, chiar æi cea pe mare. - România face demersuri pentru a adera la spaåiul Schenghen. Cu ce fel de probleme s-a confruntat structura pe care o conduceåi dupã ce Italia a semnat Convenåia cu privire la Implementarea Acordului Schengen? G.P.: - Mai presus de toate, a existat o reducere de personal, deoarece noi am avut frontiere interne æi, ulterior acestei Convenåii, acestea au dispãrut. Prin urmare, a dispãrut æi personalul de frontierã. Vã voi oferi urmãtorul exemplu: imaginaåi-i pe colegii dumneavoastrã de la Poliåia de Frontierã Românã care sunt la frontiera cu Ungaria æi care, în momentul în care s-au anulat controalele, nu au mai avut motivaåii pentru activitate. Apare deja o problemã, æi anume, care ar putea fi modalitatea în care se poate „recicla” acel personal pentru alte activitãåi? Mã refer la faptul cã acele persoane sunt în continuare plãtite æi – trebuie sã fim corecåi – nu au dreptul sã primeascã bani æi sã nu facã nimic. Pe de altã parte, trebuie sã fim foarte atenåi, deoarece una dintre problemele pe care le-am întâmpinat a implicat departamentul de poliåie de care aminteam mai devreme, deoarece, pe de o parte permite libera circulaåie a persoanelor, iar pe de altã parte solicitã consolidarea controalelor efectuate de Poliåia de Frontierã în acele zone. Referitor la controlul de frontierã, codul comun al frontierelor specificã faptul cã acest control nu prejudiciazã, nu compromite, ci, dimpotrivã, evidenåiazã anumite exigenåe de a crea în continuare controale în interiorul frontierelor, singura condiåie fiind aceea cã aceste controale sã nu creeze un nou control de frontierã. Acestea au fost problemele principale, în special. Facem imediat legãtura cu complexitatea controalelor de frontierã, cu verificãrile, trebuind sã åinem seama de adoptarea normativei comunitare. În realitate, controalele cu privire la emigrare, cele de frontierã, reprezintã doar un aspect al unei politici foarte ample, care prevede integrarea emigranåilor æi oferirea de locuri de muncã, pentru bunãstarea acestora în statul respectiv. Æi acestea sunt problemele pe care leam întâmpinat în Spaåiul Schengen. Pe lângã instituåii, trebuie sã încercãm sã realizãm toate formele de colaborare, prin toate mijloacele posibile, dar, actualmente, avem posibilitatea de a ne sprijini reciproc tocmai prin inexistenåa acestor frontiere. A consemnat Ætefan ANDREESCU 5
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3: Numire Comisarul-æef Ioan Buda, ad
Page 7 and 8: turc (1877-1878), Imperiul Åarist
Page 9 and 10: PILULE ISTORICE Radu Ætefan VERGAT
Page 11 and 12: MANÅÃ la IJPF Tulcea - multipli p
Page 13 and 14: ADJUNCT AL INSPECTORULUI GENERAL DI
Page 15 and 16: Agenåia FRONTEX se În contextul g
Page 17 and 18: Termenul de finalizare a lucrãrilo
Page 19 and 20: diferitelor situaåii întâlnite
Page 21 and 22: INSPECTORATUL GENERAL AL POLIÅIEI
Page 23 and 24: DPF Constanåa -una dintre cele mai
Page 25 and 26: îndeplinirea obligaåiilor asumate
Page 27 and 28: Specific punctului Ostrov este tran
Page 29 and 30: û 29
Page 31 and 32: Din Belarus spre Grecia, cu åigãr
Page 33 and 34: CARTE DE IDENTITATE ROMÂNEASCÃ CO
Page 35 and 36: 6. Stema României ORIGINAL ZONÃ M
Page 37 and 38: CURRICULUM ÆI ÎNVÃÅAREA BAZATÃ
Page 39 and 40: Traficanåi de droguri, prinæi în
Page 41 and 42: Telenovelã la Frontiera de Vest Po
Page 43 and 44: SECURITATE MONDIALÃ”: GANIZAÅII
Page 45 and 46: de la art.44 alin. 1 unde este regl
Page 47 and 48: UNE este componenta CCPI înfiinåa
Page 49 and 50: CT - BRN Brãila, comisarul Enache
Page 51 and 52: - dobânzi æi dividende rezultate
Page 53 and 54: avea caracter fals. Conform prevede
Page 55 and 56:
Combaterea infracåiunilor la regim
Page 57 and 58:
Balul Bobocilor la Academia de Poli
Page 59 and 60:
SIBERIENII JOACÃ OINÃ Campioana R
Page 61 and 62:
Prietenului meu drag, ieromonah Ioa
Page 63 and 64:
Glorie eternã eroilor, cinste celo
Page 65 and 66:
care celebreazã naæterea lui Isus
Page 67 and 68:
Galeria cu zâmbete! :-) Spicuiri d
Page 69 and 70:
LEGIS Legea nr. 360 din 6 iunie 200
Page 71 and 72:
ART. 22 (1) Funcåiile poliåiætil
Page 73 and 74:
c) sã foloseascã foråa, altfel d
Page 75 and 76:
precum æi profesiei de poliåist,
show all

Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?