Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

SECURITATE MONDIALÔ:
GANIZAÅIILE TERORISTE (V)
Madrid din 11 Martie 2004, revendicate
de Al - Qaida; acordurile din Vinerea
Bunã (“Good Friday Accords”) – IRA;
obåinerea de drepturi suplimentare
pentru canadienii de origine francezã
din Quebec – FLQ, sunt doar câteva
dintre motivele care au stat la baza
manifestãrilor teroriste din ultima
vreme.
4. Pornirea unui rãzboi. Actul terorist
poate fi folosit de cãtre puterea politicã
de stat ca pretext pentru pornirea unor
rãzboaie. Cele mai cunoscute exemple
sunt marcate de cãtre
atentatul de la Sarajevo,
folosit ca pretext pentru
Primul Rãzboi Mondial,
dar æi de atentatele din
11 Septembrie 2001,
care au fost folosite,
potrivit mass-mediei,
ca argument pentru
construirea unui front
internaåional de luptã
împotriva terorismului
(http:// indexmedia.ro).
Toate acestea sunt
posibile æi ca urmare a
faptului cã: • transportul
aerian modern asigurã o
mobilitate fãrã precedent
la scarã planetarã •
radioul, televiziunea,
comunicaåiile digitale
via satelit, magistralele
informatice tip internet
permit un acces aproape
instantaneu la informaåii
vitale pentru teroriæti,
precum æi la o audienåã
mondialã nemijlocitã
• sistemele de arme
moderne, noile generaåii
de explozibili, de
dispozitive de ghidare, de
comandã de la distanåã
devin tot mai accesibile
pe pieåele clandestine
de arme, societatea
modernã oferind noi
vulnerabilitãåi, respectiv
åinte teroriætilor (http:
//sri.ro).
Analizând terorismul
din perspectivã
psihologicã, se poate
sintetiza cã demersul
û
cognitiv æi acåional, în scopul prevenirii
æi combaterii terorismului, trebuie
îndreptat, cu prioritate, spre:
• definirea conceptului de
terorism, surprinderea elementelor cel
caracterizeazã æi diferenåiazã de alte
fenomene æi forme ale violenåei sociale,
reuæindu-se astfel sã se stabileascã cu
claritate obiectivul activitãåii de luptã
împotriva acestui flagel social;
• stabilirea cauzelor generatoare
æi factorilor favorizanåi ai apariåiei æi
proliferãrii violenåei sociale, a relaåiilor
de interdependenåã dintre cauzele æi
efectele fenomenului terorist;
• identificarea æi pãtrunderea în
intimitatea dimensiunilor psihologice
pe care le ridicã factorul uman implicat,
organizaåiile æi acåiunile teroriste;
• desprinderea formelor de
manifestare ale terorismului, metodele
æi mijloacele prin care se realizeazã
acåiunea violentã.
Înåeles æi ca un „rãzboi ascuns,
nedeclarat” sau „conflict de micã
intensitate, cu obiectiv limitat”, dar æi
ca o „boalã a secolului
al XXI-lea“, terorismul
a evoluat atât de mult,
încât ætiinåa trebuie
sã-l investigheze
coordonat, sincronizat,
cu participarea tuturor
domeniilor æi ramurilor
sale începând de la „a“
æi ajungând pânã la „z“.
În acest sens, nu lipsitã
de semnificaåie este æi
„desfãæurarea unor forme
de rãzboi psihologic
cu scopul distugerii
moralului teroriætilor”.
Alãturi de toate
acestea, un rol important
revine mass-media, ca
mijloc de informare æi
de diminuare a rãului
psihologic, pe care
organizaåiile teroriste
åintesc sã-l creeze prin
intermediul atacurilor
teroriste. Avertizarea
populaåiei asupra
situaåiilor de risc,
schimbul de informaåii,
coordonarea situaåiilor
de crizã æi, nu în ultimul
rând, flexibilitatea
telecomunicaåiilor,
fie cã ne gândim la
telefonia publicã sau la
comunicaåiile subterane,
toate acestea susåin
pe deplin mãsurile
specifice iniåiate de
structurile specializate
în riposta antiteroristã
æi în mod implicit
mediul internaåional de
securitate.
43