Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

s-au întrunit deputaåii care au proclamat prin proprie voinåã liberã unirea cu România. Imediat s-a format un comitet executiv cu rost de guvern provizoriu. În fruntea lui era Iancu Flodor. A fost a doua etapã în marele proces desfãæurat în anul 1918. În Transilvania aveau loc evenimente paralele cu cele ale românilor din Bucovina. În absenåa autoritãåilor imperiale, dispãrute în neant, s-au format consilii naåionale româneæti care conduceau toate autoritãåile. Era firesc. Statisticile oficiale maghiare aratã cã în Transilvania erau 5.114.124 de locuitori, din care 2.930.120 români, 1.305.753 unguri, 539.418 germani etc. Evident, era o superioritate a românilor care justifica preluarea conducerii Transilvaniei. Era absolut normal deoarece pentru unirea cu o regiune trebuie îndeplinite douã condiåii: 1. superioritatea demograficã din punct de vedere etnic; 2. argumentaåia istorico-juridicã pentru stãpânirea regiunii respective. În Transilvania românii îndeplineau ambele condiåii. Ca urmare, voinåa lor era un act de drept în faåa întregii omeniri. Pentru exprimarea æi dovedirea acestei voinåe, Consiliul Central Naåional Român a convocat la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Întrunire a celor 1.228 de Delegaåi ai tuturor etniilor din Transilvania. Deæi era ger, un început de iarnã friguroasã, oamenii au început sã vinã la Alba Iulia încã din ziua de 27 noiembrie 1918. Voiau sã asiste la întrunirea deputaåilor, mai ales cã în timpul rãzboiului pentru unire fiecare familie de români jertfise cel puåin un membru al ei. Au sosit în preajma sãlii Cazinoului Ofiåerilor din Alba, locul desfãæurãrii lucrãrilor adunãrii deputaåilor, peste 100.000 de oameni. 8 În dimineaåa zilei de 1 Decembrie 1918, o zi luminoasã, cu un cer albastru de cristal, au început lucrãrile adunãrii sub preæedinåia lui Gheorghe Pop de Bãseæti æi a episcopilor Ioan I. Papp æi Demetriu Radu. În unanimitate s-a votat unirea cu România. S-a decis, la 2 decembrie 1918, ca, pânã la preluarea puterii de cãtre Regatul Român, sã fie format Marele Sfat æi Consiliul Dirigent, cu rol de guvern. În fruntea lui a fost ales avocatul transilvãnean Iuliu Maniu. Toate minoritãåile conlocuitoare au aprobat actul de la 1 decembrie 1918. Astfel, la 8 ianuarie 1919, la Mediaæ, Consiliul Central al Saæilor æi Consiliul Naåional al Saæilor au salutat Unirea. La 10 august 1919, la Timiæoara, Adunarea Ævabilor s-a declarat întru totul de acord cu Unirea. În aprilie 1919 maghiarii, prin ziarul “Uj Villág”, apãrut la Sibiu, au susåinut “vrem sã ne încadrãm în noua formã de stat”. În fine, la 27 septembrie 1919, åiganii întruniåi la Târnãveni, într-un manifest scris într-o frumoasã limbã româneascã, au declarat cã atât ei cât æi urmaæii lor vor fi cei mai credincioæi cetãåeni ai României Mari. O delegaåie specialã formatã din Miron Cristea, Iuliu Hossu, Al. Vaida- Voievod æi Vasile Goldiæ a prezentat æi comunicat actul unirii regelui Ferdinand, la 12 – 13 decembrie 1918, la Bucureæti. Regele a rãspuns: “În numele românilor din Vechiul Regat, din Basarabia æi Bucovina, astãzi uniåi, cu profundã recunoætinåã primesc hotãrârea fraåilor noætri de peste Carpaåi de a sãvâræi unitatea naåionalã a tuturor românilor”. Practic, rãzboiul fusese o revoluåie naåionalã a întregului popor român. Crease o åarã cu o suprafaåã de 316.132 km², cu o populaåie de 17.343.549 de oameni, ce cuprindea între hotarele sale æi România antebelicã, având numai 137.908 km² æi 7.904.404 locuitori. Cifrele reprezintã o rãsturnare a situaåiei anterioare: prin destrãmarea imperiilor-închisori ale naåiunilor, apãruse cel mai mare, mai populat æi mai bogat stat din sud estul Europei. Conferinåa de pace care a format sistemul Versailles – Washington a permis æi impus o singurã concluzie: marile puteri au fost obligate sã se supunã voinåei popoarelor, sã recunoascã noile hãråi ale mapamondului. Prin actul de la 1 decembrie, al treilea din anul 1918, se încheie æi ultima etapã în formarea statului naåional România Mare. Acea zi a marcat astfel o luptã îndelungatã a cãrturarilor, patrioåilor æi a oamenilor simpli care simåeau româneæte. În concluzie, pot rãspunde la întrebarea pusã la începutul acestor rânduri. Pentru orice român, acea zi memorabilã de la Alba Iulia constituie o sãrbãtoare care va fi perenã, reamintind tuturor limitele spaåiului pentru care au luptat strãbunii noætri æi pentru care se cuvine ca generaåia actualã æi cele viitoare sã nu înceteze a se strãdui sã-l refacã. û
PILULE ISTORICE Radu Ætefan VERGATTI Lunile noiembrie æi decembrie 2007 • 1 noiembrie 1922. Ultimul sultan al Sublimei Poråi (Imperiul Otoman), Mehmed al VI-lea, abdicã. • 1 noiembrie 1993. A luat fiinåã Uniunea Europeanã, ca urmare a Tratatului de la Maastricht. • 2 noiembrie 1918. Ungaria æi-a proclamant independenåa de stat. • 3 noiembrie 1918. Padova. Imperiul Austro-Ungar a capitulat necondiåionat în faåa Antantei. • 3 noiembrie 1918. Kiel. Marinarii din flota militarã germanã s-au revoltat împotriva ordinului de a ieæi în larg pentru a lupta pânã la victorie sau moarte. • 4 noiembrie 1956. Ungaria, unde se desfãæura revoluåia popularã, a fost cotropitã de tancurile æi trupele de represiune venite din URSS. • 7 noiembrie 1917. Petrograd. Partidul Comunist (bolæevic) condus de Vladimir Ilici Ulianov-Lenin a dat o loviturã de palat prin care a preluat puterea politicã în Rusia; evenimentul a fost numit de comuniæti Marea revoluåie socialistã. • 8 noiembrie 1946. Manifestaåie anticomunistã în Bucureæti. • 10 noiembrie 1918. Armatele române remobilizate, sub comanda generalului Berthelot, au trecut Dunãrea. • 11 noiembrie 1918. Compiègne. Imperiul German a capitulat în faåa Antantei. • 30 noiembrie 1938. Lângã satul Tâncãbeæti a fost asasinat Corneliu Zelea Codreanu. • 1 decembrie 1918. Alba Iulia. A avut loc Marea Adunare Popularã, unde populaåia românã din fostul Imperiu Austro-Ungar a decis prin voinåa ei liberã, fãrã nici o constrângere, sã se uneascã cu România. • 2 decembrie 1918. Alba Iulia. S-a format Consiliul Dirigent, cu sediul la Sibiu. Avea caracter de guvern provizoriu; preæedinte æi ministru de interne a fost Iuliu Maniu. • 4 decembrie 1940. Berlin. Acord economic româno-german cu o duratã • 8 noiembrie 1917. Petrograd (foto sus æi dreapta). S-au deschis lucrãrile celui deal doilea Congres al sovietelor, soldaåilor, muncitorilor æi åãranilor; în cadrul lui, Lenin a anunåat cã puterea a fost preluatã de comuniæti; cu acelaæi prilej, Lenin a promulgat douã decrete de mare importanåã: Decretul asupra pãcii æi Decretul asupra pãmântului; pentru România consecinåele revoluåiei au fost nefaste, cãci armata rusã s-a retras în plin rãzboi mondial, iar åara noastrã a fost ocupatã de trupele Puterilor Centrale (Germania, Austro- Ungaria, Bulgaria, Turcia). û • 15 noiembrie 1918. Cernãuåi. Consiliul Naåional Român din Bucovina, în întrunirea åinutã în Sala Sinodalã din oraæ, a decis unirea Bucovinei cu România. • 17 noiembrie 1918. Arad. Reprezentanåii P.N.R. æi ai P.S.D., sub preæedinåia lui Ætefan Cicio-Pop, au discutat proiectul în 8 puncte alcãtuit de Vasile Goldiæ, Ætefan Cicio-Pop æi Ion Suciu, privind unirea Transilvaniei cu România. de 10 ani. • 7 decembrie 1941. Pearl Harbour. Imperiul Nipon a atacat baza militarã a SUA (foto sus); imediat apoi, ambasadorul japonez la Washington a declarat rãzboi Statelor Unite. • 11 decembrie 1941. România a declarat rãzboi SUA. • 18 decembrie 1944. Unitãåi ale Armatei a IV-a Românã au pãtruns pe teritoriul Cehoslovaciei, contribuind la eliberarea acestei åãri. • 18 decembrie 1944. Bucureæti. S-a promulgat Decretul-Lege pentru abrogarea legislaåiei rasiale. • 21-22 decembrie 1989. În toatã åara au fost rãsturnate autoritãåile comuniste; puterea politicã a fost preluatã de foråele democratice. • 30 decembrie 1947. Bucureæti. Regele Mihai I a fost silit sã abdice de cãtre Petru Groza (prim ministru) æi Gh. Gheorghiu-Dej (secretar general al P.C.R.). România era transformatã, prin foråã, în republicã. 9
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Numire Comisarul-æef Ioan Buda, ad
Page 5 and 6: inter-frontalierã, pentru a îi pu
Page 7: turc (1877-1878), Imperiul Åarist
Page 11 and 12: MANÅÃ la IJPF Tulcea - multipli p
Page 13 and 14: ADJUNCT AL INSPECTORULUI GENERAL DI
Page 15 and 16: Agenåia FRONTEX se În contextul g
Page 17 and 18: Termenul de finalizare a lucrãrilo
Page 19 and 20: diferitelor situaåii întâlnite
Page 21 and 22: INSPECTORATUL GENERAL AL POLIÅIEI
Page 23 and 24: DPF Constanåa -una dintre cele mai
Page 25 and 26: îndeplinirea obligaåiilor asumate
Page 27 and 28: Specific punctului Ostrov este tran
Page 29 and 30: û 29
Page 31 and 32: Din Belarus spre Grecia, cu åigãr
Page 33 and 34: CARTE DE IDENTITATE ROMÂNEASCÃ CO
Page 35 and 36: 6. Stema României ORIGINAL ZONÃ M
Page 37 and 38: CURRICULUM ÆI ÎNVÃÅAREA BAZATÃ
Page 39 and 40: Traficanåi de droguri, prinæi în
Page 41 and 42: Telenovelã la Frontiera de Vest Po
Page 43 and 44: SECURITATE MONDIALÃ”: GANIZAÅII
Page 45 and 46: de la art.44 alin. 1 unde este regl
Page 47 and 48: UNE este componenta CCPI înfiinåa
Page 49 and 50: CT - BRN Brãila, comisarul Enache
Page 51 and 52: - dobânzi æi dividende rezultate
Page 53 and 54: avea caracter fals. Conform prevede
Page 55 and 56: Combaterea infracåiunilor la regim
Page 57 and 58: Balul Bobocilor la Academia de Poli
Page 59 and 60:
SIBERIENII JOACÃ OINÃ Campioana R
Page 61 and 62:
Prietenului meu drag, ieromonah Ioa
Page 63 and 64:
Glorie eternã eroilor, cinste celo
Page 65 and 66:
care celebreazã naæterea lui Isus
Page 67 and 68:
Galeria cu zâmbete! :-) Spicuiri d
Page 69 and 70:
LEGIS Legea nr. 360 din 6 iunie 200
Page 71 and 72:
ART. 22 (1) Funcåiile poliåiætil
Page 73 and 74:
c) sã foloseascã foråa, altfel d
Page 75 and 76:
precum æi profesiei de poliåist,
show all

Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?