USAMV Cluj-Napoca

Pentru compararea valorilor concentraţiei reziduurilor de POC calculate s-au utilizat metode
statistice şi anume distribuţia „t” - Student (ARDELEAN, 2005) prin intermediul unui program
informatic specific.Valoarea de referinţă a fost considerată concentraţia medie a respectivului POC
obţinută prin prelucrarea probelor prin metoda clasică în două etape (Cl), comparată cu valorile
concentraţiei pentru acelaşi compus obţinute la probele prelucrate prin metoda cu Florisil® parţial
dezactivat (F). Compararea statistică s-a executat separat, pe variante de mod de lucru N (normal)
sau R (redus), pe produs (Lpn) şi pe grăsime separată din lapte şi smântână (Lgn, Lgr, Sgn şi Sgr).
Rezultatele obţinute arată încadrarea la „diferenţe nesemnificative”(ns) pentru fiecare dintre
contaminanţii regăsiţi în probe.
2 – comparaţie între variantele de lucru ale metodei cu Florisil® parţial dezactivat
Lapte (figura18) – Rezultatele obţinute arată încadrarea la „diferenţe nesemnificative”(ns)
pentru compuşii luaţi în considerare, adică cei identificaţi calitativ în probe, respectiv izomerii α şi
γ HCH, endosulfan (sumă de izomeri), endrin şi 4,4’DDT (sumă de izomeri). Endosulfanul este
compusul pentru care valorile lui „t” au fost cele mai mari şi este singurul compus pentru care
valoarea găsită prin lucrul pe produs este cea mai mare şi cea mai apropiată faţă de cea obţinută prin
modul de lucru în două etape. La compuşii care prezintă valori ale reziduurilor semnificative
(Endosulfan şi DDT), diferenţele între valorile obţinute prin metode diverse sunt mai vizibile decât
la ceilalţi compuşi, dar, din punct de vedere statistic, se încadrează la aceeaşi categorie, „ns”.
Smântână (figura 19) - Rezultatele obţinute arată pentru fiecare dintre contaminanţii regăsiţi în
probe, respectiv izomerii α , β şi γ HCH, endosulfan (sumă de izomeri), endrin şi 4,4’DDT (sumă de
izomeri) valorile au arătat încadrarea la „ diferenţe nesemnificative” (ns).
0.0900
Concentratie/Concentration, ppm
Concentratie/Concentration, ppm
0.0800
0.0700
0.0600
0.0500
0.0400
0.0300
0.0200
0.0100
0.002
0.0018
0.0016
0.0014
0.0012
0.001
0.0008
0.0006
0.0004
0.0002
0
αHCH γHCH Endosulfan Endrin DDT
0.0000
αHCH γHCH βHCH Endosulfan Endrin DDT
Lpn Lgn Lgr
Sgn
Sgr
Figura 18 – Comparaţie cantitativă între variantele
de lucru la metoda cu Florisil parţial dezactivat,
lapte
Figura 19 – Comparaţie cantitativă între variantele
de lucru la metoda cu Florisil parţial dezactivat,
smântână
10.3 CONCLUZII
A - Cu privire la testarea eficienţei metodelor de separare a grăsimii din lapte şi produse lactate, se
desprind următoarele concluzi :
Lapte
• metoda de extracţie a grăsimii pe coloană şi cea prin partiţie sunt cele mai recomandabile
pentru separarea grăsimii din probele de lapte;
• rezultatele incerte obţinute prin metoda AOAC pot fi puse pe seama modului de lucru la
scară redusă.
Smântână
• oricare dintre cele trei metode testate poate fi utilizată pentru separarea grăsimii din
smântână, respectiv separare pe coloană, prin refluxare sau AOAC;
• rezultatele nu sunt influenţate de conţinutul în grăsime al probelor de smântână testate.
B – Cu privire la testarea metodei Florisil® parţial dezactivat, care permite separarea şi purificarea
probelor de lapte şi produse lactate într-o singură etapă, se desprind următoarele concluzii:
422