27.11.2014 Views

USAMV Cluj-Napoca

USAMV Cluj-Napoca

USAMV Cluj-Napoca

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Referitor la analizarea eficienţei metodelor de separare/purificare aplicate la scară redusă:<br />

Determinări calitative<br />

• metoda redusă în proporţie de 1:2 duce la aceleaşi rezultate ca şi modul de lucru la scară 1:1<br />

la ambele tipuri de furaje complexe testate;<br />

• scăderea numărului de compuşi evidenţiaţi prin metoda redusă 1:5 duce la concluzia că în<br />

acest caz cantitatea de solvent nu este suficientă pentru o evidenţiere completă, deci nu se<br />

poate folosi în mod eficient.<br />

Determinări cantitative<br />

• deoarece valorile obţinute prin metoda 1:2 sunt foarte asemănătoare faţă de cele de la<br />

variantă normală, ea se poate folosi pentru determinări cantitative, mai ales în cazul<br />

compuşilor care prezintă valori de concentraţie în apropierea valorii CMA;<br />

• rezultatele aleatorii obţinute în varianta 1:5, duc la concluzia că această variantă nu are<br />

aplicaţii cantitative.<br />

Ca şi o concluzie generală pentru modul de lucru ce utilizează eluenţi diferiţi se poate spune<br />

că utilizarea eluentului de tip A (eter etilic: eter de petrol, 6:94 V/V) duce la evidenţierea tuturor<br />

compuşilor, atât la modul de lucru 1:1, cât şi la cel redus 1:2, având în acelaşi timp şi aplicaţie<br />

cantitativă.<br />

CAP. 12 – REZULTATE ŞI DISCUŢII LA OBIECTIVUL V - DETERMINAREA<br />

REZIDUURILOR DE POC LA PRODUSE SUSPECTATE DE CONTAMINARE<br />

PRIN TRASABILITATE - APE<br />

Au fost testate două ape de foraj din zona de păşunat din care au fost prelevate probele de furaje<br />

verzi. Aceste surse se folosesc pentru adăpat, de aceea au fost luate în considerare exigenţele de tip<br />

calitativ şi cantitativ referitoare la apa potabilă.<br />

12.1 REZULTATE ŞI DISCUŢII – Determinări calitative<br />

Rezultatele obţinute la determinarea calitativă sunt înscrise în tabelul 29. Pentru vizualizare<br />

clară şi compactă, compuşii identificaţi în probele analizate au fost marcaţi cu roşu, iar cei<br />

neidentificaţi nu se regăsesc în tabelele din rezumat.<br />

.<br />

Tabelul 29<br />

Determinare calitativă a reziduurilor de POC, apa de foraj, sursa 1 şi 2 (n= 4)<br />

Sursa 1 Sursa 2<br />

Nr*<br />

C<br />

A B Proba 1 Proba 2 Proba 1 Proba 2<br />

1 α HCH 7.191 7.173<br />

2 γ HCH 8.420 8.412 8.402 8.390 8.398<br />

3 β HCH 8.873 8.920 8.913<br />

10 4,4' DDE 16.493 16.523<br />

11 alfa endosulfan 16.733 16.743 16.714 16.697 16.679<br />

12 Dieldrin 17.743 17.731<br />

13 Endrin 18.853 18.861 18.828 18.838 18.795<br />

14 4,4' DDD 19.831 19.844<br />

Legendă : * - ordinea de eluare; A – POC din etalon, regăsite în probe;<br />

B – timp de retenţie în etalon; C – timp de retenţie în probe<br />

Referitor la tipurile şi incidenţa POC (Figura 27) care au fost identificate pozitiv în probele de<br />

ape cercetate, se pot face următoarele consideraţii:<br />

• pesticidele din grupa HCH (izomerii α, β, γ): izomerul γHCH apare în toate probele<br />

cercetate în ambele surse. Izomerii α şi β apar aleator în 25%, respectiv 50% din probe;<br />

434

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!