USAMV Cluj-Napoca

Referitor la evaluarea eficienţei şi aplicabilităţii metodei noi de purificare într-o singură etapă
cu Florisil® parţial dezactivat:
• aplicarea metodei de separare purificare cu Florisil® parţial dezactivat a dus la identificarea
aceloraşi tipuri de compuşi organocloruraţi ca şi în metoda clasică, atât la grăsimea extrasă
din lapte cât şi cea din smântână;
• modul de lucru la scară normală sau la scară redusă duce la identificarea aceloraşi compuşi
atunci când se lucrează pe grăsime extrasă; modul de lucru pe produs, respectiv comasarea
etapelor de separare grăsime şi purificare este valabil numai la lapte;
• din punct de vedere cantitativ se poate spune că aplicarea metodei de purificare într-o
singură etapă duce la rezultate comparabile cu cele obţinute prin metoda clasică. Totuşi,
faptul că în cazul laptelui rezultatele obţinute la lucrul direct pe produs sunt ceva mai reduse
decât lucrând pe grăsime pare să indice că separarea grăsimii nu a fost integrală;
• conţinutul ridicat de grăsime al probelor testate inflenţează pozitiv aplicabilitatea metodei;
• metoda poate fi aplicată cu bune rezultate şi la scară redusă pentru grăsimea separată din
lapte şi smântână, deci conduce la economie de timp şi de reactivi.
B – Evaluarea contaminării cu POC aflate sub supraveghere SV a unor produse implicate în
contaminare prin trasabilitate:
Furaje
Referitor la tipurile şi incidenţa POC:
• probele de furaj verde prezintă o contaminare mult mai redusă decât cele de furaj complex;
• compuşii identificaţi în furajul verde sunt cei care se regăsesc în toate probele de lapte şi
produse lactate: izomerii HCH, Endosulfan, Endrin şi izomerii DDT. Este vorba despre două
categorii de compuşi şi anume cei utilizaţi până de curând (γHCH şi Endosulfan) şi compuşi
organocloruraţi cu capacitate mare de acumulare în sol (Endrin).
Faptul că în furajele complexe, indiferent de tip, se regăsesc practic toţi compuşii urmăriţi sanitar
veterinar ne indică faptul că unul dintre componenţi este impurificat. Cel mai probabil este vorba
despre cereale, concluzie care se bazează pe următoarele consideraţii:
• masa verde de furaj a dovedit o impurificare scăzută;
• preluarea şi acumularea POC este mult mai pregnantă în boabe decât în partea verde a
plantelor;
• furajele complexe conţin tipuri variate de cereale (porumb, triticale) deci efectul poate fi
cumulativ;
• posibilitatea utilizării de furaje din import din zone ale globului în care utilizarea POC este
şi în prezent permisă.
Referitor la valoarea concentraţiei reziduurilor de POC:
• concluzia generală este că situaţia se prezintă diferit pentru tipurile de furaje testate datorită
compoziţiei diferite;
• furajul cel mai complex şi care conţine cel mare procent de cereale, anume TRM1, s-a
dovedit a fi cel mai impurificat, prezentând pentru γHCH chiar valori peste valoarea CMA;
• Endosulfanul şi DDT pentru care s-au semnalat valori depăşite în lactate au valori
semnificative şi în furaje; deci ideea că aceşti compuşi se acumulează în lactate pe seama
lanţului trofic se susţine prin rezultatele obţinute.
Referitor la analizarea eficienţei metodelor de separare/purificare aplicate la scară redusă:
• din punct de vedere al determinărilor calitative, metoda redusă în proporţie de 1:2 duce
practic la aceleaşi rezultate ca şi modul de lucru la scară normală la ambele tipuri de furaje
complexe testate, TMR 1 şi TMR 2, deci poate fi aplicată în siguranţă;
• metoda redusă 1:5 nu are aplicabilitate calitativă;
440