Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Eveniment
28
ocazia de a-l întâlni când era foarte în vârstå. Konrad Adenauer
este un exemplu strålucit deoarece a devenit cancelar
al Germaniei când avea 73 ¿i s-a men¡inut la putere14 ani,
deci este o speran¡å cå voi avea realizåri în anii urmåtori. Voi
sublinia numai anumite aspecte deoarece doresc så fiu succint
în diminea¡a asta.
Prima parte a misiunii a fost îndeplinitå, am organizat
aderarea celor zece ¡åri ¿i fårå complica¡ii dupå cum pute¡i
observa. Toate acele viziuni dramatice, cå dupå aderare ne
vom confrunta cu o crizå a institu¡iilor Uniunii Europene,
politicile ar putea deveni confuze ¿i nimic nu va mai func-
¡iona, s-au dovedit a fi eronate. Nu sunt nici un fel de probleme.
Un singur lucru a¿ dori så men¡ionez în acest moment:
sub presiunea statelor membre am introdus un sistem
de monitorizare ¿i de securitate foarte dur pentru noile state
membre. Nu era necesarå introducerea nici unui sistem de
securitate înainte de aderare, acest fapt demonstreazå cå
noile state membre sunt suficient de pregåtite, a¿ putea spune
chiar mai bine pregåtite decât statele membre din valurile
anterioare de extindere. Dar aceasta face parte dintr-o dezbatere
politicå ¿i sigur nu doresc så discut anumite chestiuni
care sunt atât de importante în ¡åri precum Germania,
Austria, anume: locurile de muncå, imigra¡ia, competi¡ia.
Dar întrebarea politicå este urmåtoarea: ce înseamnå pentru
Uniunea Europeanå aceastå extindere, acest proces va
slåbi sau va întåri Uniunea? Am exagerat sau am råspuns
unei provocåri istorice? Cunosc opinia vechii genera¡ii de
politicieni europeni, precum Giscard D’ Estaing, Helmuth
Schmidt, Jacques Delors în anumite privin¡e, sunt sceptici.
Ei afirmå cå nu au mai fåcut acest lucru, nu ar trebui så
acceptåm zece ¡åri în acela¿i timp.
Dar trebuie så spun cå a fost o situa¡ie absolut unicå care
nu va mai apårea vreodatå. În Europa a avut loc o revolu¡ie,
a fost necesarå stabilizarea întregii regiuni între Marea Balticå
¿i Marea Neagrå, pentru a oferi noilor democra¡ii care au
cunoscut regimuri comuniste vreme de decenii, speran¡å ¿i
orientare. Era u¿or de afirmat: “A¡i gre¿it, aderarea a zece
¡åri înseamnå prea mult ¿i Uniunea nu se va descurca”. Dar
care era alternativa? Întrebarea care se pune este “Cum ar fi
aråtat situa¡ia din punct de vedere economic, financiar, politic
în Europa dacå nu ar fi putut proiecta acela¿i nivel de
stabilitate economicå ¿i politicå în acea zonå între Marea
Balticå ¿i Marea Neagrå?” Ce dificilå situa¡ie ar fi fost
atunci. Dar cred cå råspunsul este foarte clar: într-o situa¡ie
istoricå unicå, trebuie så råspunzi printr-o nouå politicå ¿i o
nouå strategie, trebuie så ai curaj, o voin¡å politicå puternicå,
o reac¡ie foarte preciså. Sus¡in cu tårie ceea ce am realizat.
Acum se pune problema urmåtorilor pa¿i.
Cred cå este clar cå actuala rundå de extindere nu s-a
încheiat, Bulgaria ¿i România au promisiuni clare, ne-am
angajat så organizåm aderarea ambelor state în anul 2007.
Opinia mea este cå obiectivul este ambi¡ios dar realist.
Sunt necesare eforturi puternice în ambele ¡åri, domnul prim
ministru Nåstase cunoa¿te acest lucru foarte bine, trebuie
så-l laud pentru voin¡a politicå puternicå pe care a demonstrat-o
în ¡ara sa, pentru hotårârea de a realiza reforme economice
¿i politice profunde. Dificultatea în ambele ¡åri nu
constå atât în încheierea de capitole, sau în adoptarea
Acquis-ului comunitar, ci în principiu în sistemul guvernårii
economice ¿i politice care în ambele ¡åri este mai slab decât
în altele din motive care nu ¡in de responsabilitatea prezentelor
guverne ci de mo¿tenirea trecutului. Dupå pårerea mea,
situa¡ia este clarå, ambele ¡åri vor reu¿i, vor adera, nu trebuie
så le separåm, cu siguran¡å nu trebuie så le spunem: “Acum
trebuie så a¿tepta¡i pu¡in, trebuie så reflectåm la consecin¡ele
aderårii celor zece ¿i pute¡i a¿tepta pânå vom avea un alt
val”. Nu va fi un alt “Big Bang”, Bulgaria ¿i România sunt
împreunå dar nu formeazå un nou grup, ele apar¡in primei
runde de extindere. Croa¡ia, dupå pårerea mea este ultimul
venit, evaluarea ei este pozitivå, ¡ara este bine pregåtitå din
punct de vedere economic ¿i politic, opinia mea este cå
negocierile de aderare cu Croa¡ia vor începe foarte curând.
Acest lucru are o semnifica¡ie profundå nu numai pentru
Croa¡ia, ci pentru întreaga regiune ¿i constituie un exemplu
bun, un semnal pozitiv pentru ¡årile Balcanilor de vest.
Croa¡ia nu este o ¡arå balcanicå, este o ¡arå în vest balcanicå
în sensul în care Germania sau Fran¡a sunt ¡åri vest balcanice,
în vestul Balcanilor. Dar totu¿i Croa¡ia a fost parte a
fostei Iugoslavii, a avut legåturi apropiate cu Bosnia; ¿i ar fi
foarte important så se în¡eleagå cå reformele hotårâte sunt
necesare cu atât de mult cu cât situa¡ia din aceste ¡åri este cel
pu¡in ambivalentå. Nu suntem pe deplin mul¡umi¡i de progresele
înregistrate în aceste ¡åri, dar poate ar trebui så ne
întrebåm dacå aceste ¡åri nu au nevoie de un stimulent puternic.
Pårerea mea personalå este cå trebuie så dezvoltåm
politici de stabilizare ¿i asociere care så ducå la o strategie de
preaderare serioaså ¿i adecvatå, folosindu-se de bunul exemplu
furnizat de Turcia unde strategia de preaderare ¿i parteneriatele
de aderare au fost pline de succes.
Poate va fi de ajutor acest exemplu la convingerea opiniei
publice ¿i a factorilor de decizie cå fårå dezvoltare economicå
¿i politicå, stabilitate regionalå ¿i reconciliere nu va fi
posibil pentru aceste state så devinå membre ale familiei
na¡iunilor democratice europene în viitor. U¿a este deschiså
¿i depinde de ele, de viteza cu care vor implementa politici
adecvate.
Turcia va constitui cea mai mare problemå pentru Uniunea
Europeanå la sfâr¿itul anului ¿i pot så transmit un avertisment
legat de posibilitatea de a amâna decizia de a începe
sau nu negocierile cu Turcia. Este impresionant dinamismul
politicilor Turciei de modernizare, democratizare ¿i liberalizare.
El izvorå¿te din faptul cå în 2002 la Copenhaga s-a
decis ca, dupå evaluårile finale de la sfâr¿itul anului 2004, så
stabilim când ¿i dacå începem negocierile; iar dacå evaluårile
vor fi pozitive, negocierile vor începe fårå amânare. Ce
înseamnå acest lucru? Înseamnå cå aceastå chestiune este
hotårâtå iar în chestiunile de principiu, Turcia întrune¿te
condi¡iile pentru a deveni membrå a Uniunii Europene.
Dar acestea sunt politicile Uniunii Europene de 40 de ani.
Este de în¡eles cå pe måsurå ce se apropie momentul începe
o dezbatere publicå amplå ¿i nu am nimic împotriva dezbaterilor
controversate, a politicienilor ¿i partidelor care se
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004