Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Declara¡ii, discursuri, mesaje
construc¡ii. Este nevoie, pe de altå parte, de un efort mai
mare pentru a consolida clådirile pentru riscuri seismice viitoare.
A început un astfel de program, dar dacå nu vom avea
locuin¡e tampon în care så-i mutåm pe cei care vor trebui så
accepte så se deplaseze o vreme din locuin¡ele lor, pentru a
efectua aceste lucråri va fi foarte greu.
De altfel, cele douå blocuri gemene de la Operetå au
chiar aceastå destina¡ie de a se constitui, ca zonå tampon, ca
locuin¡e pentru cei care vor trebui så se mute din casele lor
pe perioada acestor lucråri aici în Bucure¿ti. Sunt foarte
multe lucruri pe care le avem de fåcut în continuare, le ¿ti¡i
mai bine decât mine, dar a¿ vrea så insist încå o datå asupra
nevoii de a ¡ine seama de ambian¡a urbanå ¿i de cerin¡ele de
urbanism. Da¡i-mi voie så vå spun ¿i ca bucure¿tean, dar
våzând aceste lucruri în definitiv ¿i în alte localitå¡i. Existå o
foarte mare dezordine urbanisticå ¿i, de aceea, doar aceastå
ac¡iune în care se realizeazå plombe de diferite feluri, în diferite
locuri în ora¿e conduce la efecte uneori grote¿ti, la
schimbarea, pânå la urmå, a specificului anumitor cartiere,
dar uniformitatea ¿i capacitatea de a da un anumit sentiment
de întreg, elemente pe care le vedem în construc¡iile noi ne
aratå cå aceasta este calea. Unele dintre reperele generale
pentru locuin¡e au råmas Cartierul Primåverii. Locuin¡ele de
acolo, sigur, sunt cochete, sunt interesante. ªti¡i, înså, la fel
de bine ca ¿i mine cå farmecul cartierului nu este dat neapårat
de suprafe¡ele acestor case ci, mai ales, de faptul cå întregul
cartier este un întreg care are propriul såu aer, cu pu¡inå
verdea¡å, cu un anumit mod de convie¡uire ¿i aici este probabil
nevoia de responsabilitate la fel cum este nevoie de responsabilitate
din punctul de vedere al calitå¡ii materialelor
folosite în construc¡ii, din punctul de vedere al calitå¡ii construc¡iilor,
în general.
La un moment dat, am avut o discu¡ie destul de lungå în
cea ce prive¿te Palatul de Justi¡ie, iar aceastå discu¡ie este
importantå, pentru cå, în definitiv, astfel de clådiri au nevoie
de o expertizå ¿i în acela¿i timp de un efort de reconstruc¡ie
¿i de reabilitare absolut excep¡ionale ¿i mi se pare important
ca noi, fie cå este vorba de firme române¿ti, fie cå este vorba
de firme stråine, så men¡inem acest standard foarte înalt, a¿a
cum este important în ceea ce prive¿te construc¡iile de drumuri,
så ¡inem seama de faptul cå indiferent de antreprenor,
practic, firmele române¿ti sunt cele care trebuie så execute
lucrårile respective. Este ¿i o chestiune, pânå la urmå, de
onestitate, pentru cå banii care se plåtesc vin din banii contribuabilillor
¿i ei trebuie så se întoarcå înapoi, la firmele
române¿ti care plåtesc, dupå aceea, salariile pentru muncitorii
din România. Sunt foarte multe lucruri pe care acum le
putem spune ceva mai serios, mai puternic.
Este important, înså, pentru noi så ¡inem seama de faptul
cå multe dintre materialele de construc¡ii, prea multe, se
importå ¿i avem posibilitatea acum, când ritmul de construc-
¡ii a crescut foarte mult så sprijinim industria orizontalå de
materiale de construc¡ii, astfel încât så creåm cât mai multe
locuri de muncå, pentru cå utilizarea de for¡å de muncå din
¡arå va conta foarte mult în ceea ce prive¿te sus¡inerea în
continuare a eforturilor în acest domeniu, a¿a cum este foarte
46
important så avem în vedere în perioada urmåtoare eliminarea
muncii la negru în construc¡ii, så încercåm så gåsim
cele mai bune solu¡ii din punct de vedere al fiscalitå¡ii, astfel
încât acest tip de activitate så nu mai poatå så fie realizatå în
domeniul construc¡iilor.
Vå spun aceste lucruri, pentru cå, în definitiv avem interesul
cu to¡ii ca la nivelul ¡årii, la nivelul bugetului så putem
så sus¡inem în continuare proiectul de genul celor despre
care v-am vorbit. Vor participa la competi¡ia care porne¿te
aståzi firme de construc¡ii, arhitec¡i, liber profesioni¿ti cu
realizåri excep¡ionale ¿i sunt convins din acest punct de vedere
cå aceastå competi¡ie va fi un succes. Bucure¿ti este o
capitalå europeanå, cel pu¡in pe hârtie. În multe dintre cålåtoriile
lor în România, în secolul XIX, mul¡i dintre cålåtorii
stråini vorbeau despre un ora¿ care, datoritå incendiilor succesive,
a trebuit de multe ori så înceapå a reconstrui de la
început.
Secolul XX a însemnat o revitalizare ¿i, pânå la urmå,
ora¿ul poartå marca sfâr¿itului de secol ¿i începutului de
secol XX. Este important, din acest punct de vedere, dacå
dorim så facem, så men¡inem o anumitå identitate a ora¿ului
din punct de vedere arhitectonic så ¡inem seama de acest specific.
Sigur, sunt ¿i cerin¡e noi, sunt ¿i elemente interesante
pe care va trebui så le aducem în viitor. Îmi aduc aminte cå,
la un moment dat a fost un concurs interesant. Era un concurs
de arhitecturå ¿i de urbanism: ,,Bucure¿ti 2000”, dacå
nu må în¿el. Clådirea aceasta în care ne aflåm ar fi trebuit så
fie acoperitå cu o cupolå de sticlå dacå-mi aduc bine aminte
¿i ar fi trebuit så fie un fel de dealuri de blocuri de jur împrejur
care så opreascå vizibilitatea spre aceastå clådire.
Erau, în sfâr¿it, tot felul de solu¡ii extravagante, unele au
luat ¿i premii atunci, dar må bucur cå realismul ¿i pragmatismul,
pânå la urmå, ne-au permis så ajungem la momentul
în care sårbåtoarea de 9 mai så putem s-o realizåm aici, în
fa¡a acestei clådiri, cu un spectacol de muzicå ¿i luminå cum
s-a întâmplat în seara de ieri.
Pânå la urmå, trebuie så punem în valoare ceea ce avem,
nu så ascundem, dar pentru aceasta este nevoie de enorm de
multe eforturi care trebuie så fie conjugate din partea celor
care sunt în primårie, din partea celor care lucreazå în urbanism,
arhitec¡i, constructori ¿i bineîn¡eles beneficiari. Mi se
pare important så observåm cå, în momentul de fa¡å, nu
avem la nivelul Bucure¿tiului un mega plan din punct de vedere
imagistic. De fiecare datå când ajung în Pia¡a Victoriei
må întreb dacå este absolut normal ca cei care au câte ceva
de vândut, tot felul de comis voiajori, så-¿i lase în parcare, în
mijlocul Pie¡ei Victoriei, ma¿ina pe care au råmas panourile
de reclamå pe care le-au plimbat în diferite locuri. Este un fel
de ambian¡å pe care, da¡i-mi voie så spun cå n-o în¡eleg ¿i, la
limitå, chiar n-o accept. Dar, sigur, a fost mai greu în Bucure¿ti
så transmit acest mesaj. Poate dupå alegerile care vor
avea loc va fi mai simplu de comunicat. Nu vreau så fac politicå
aståzi, nu vreau decât så vå spun cå, în definitiv, va fi
nevoie ¿i în acest ora¿ ca to¡i factorii de decizie så stea împreunå
¿i så ia deciziile corect. Sigur cå putem så cheltuim
to¡i banii ca så facem o pasarelå la Gara de Nord sau o par-
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004