Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Declara¡ii, discursuri, mesaje
culturå 35% din popula¡ie. Acest procent este foarte ridicat
comparativ cu alte ¡åri, iar din punctul de vedere al contribu¡iei
la PIB, practic, procentele au oscilat între 12-15% în
ultimii ani. Este clar cå sectorul acesta reprezintå un domeniu
în care valoarea adåugatå, brutå, pe persoanå ocupatå
este cea mai micå din economie iar o treime din economia
României func¡ioneazå în momentul de fa¡å cu motoare mai
pu¡in puternice.
Fårå îndoialå, putem så facem în a¿a fel încât lucrurile så
meargå mult mai bine ¿i aici, dar este nevoie de eforturi, nu
se poate progresa doar introducând tractoare sau combine,
nu numai prin schimbarea raporturilor de încårcare pe
fiecare dintre aceste ma¿ini. Este nevoie, într-un fel, så
vedem cum construim, în continuare, aceastå zonå a
economiei, în a¿a fel încât randamentul ei så fie mult mai
mare.
Va fi o båtålie extraordinarå cu celelalte ¡åri, dar noi, aici,
am discutat mai mult din punctul de vedere al producåtorilor.
Da¡i-mi voie så vå prezint câteva date pe care le-am cerut de
la Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului, zona de comer¡ exterior,
pentru a vedea care este, de fapt, situa¡ia din punctul de
vedere al deficitului comercial pe zona produselor agricole ¿i
agroalimentare.
Astfel, vom vedea pânå la urmå problemele de productivitate
¿i de eficien¡å pe care le avem în momentul de fa¡å ¿i
atunci vom în¡elege mai bine de ce, în perioada urmåtoare,
ciclul economic urmåtor, dupå alegeri va trebui så trateze cu
maximå seriozitate problema randamentului în agriculturå ¿i
a unor måsuri, a¿ îndråzni så spun, mult mai curajoase. Deci
iatå, în ceea ce prive¿te importul de produse agricole - de¿i
au fost condi¡ii nefavorabile în 2003, a fost o secetå prelungitå
¿i în 2002 - a crescut semnificativ importul de produse
agricole ¿i ca valoare ¿i ca pondere în totalul importurilor
române¿ti. El a ajuns la 7,85% în trimestrul 1 al acestui an.
În trimestrele 1-2-3 el era de 6,57%.
Valoarea importului de produse agricole a fost de 875
milioane de euro în semestru II-2003, iar în primul semestru
2004 valoarea a fost de 419-420 de milioane de euro practic.
Deci, putem så estimåm la nivelul unui semestru 830-840 de
milioane de euro, fa¡å de semestrul I-2003, 659 de milioane
de euro. Problema, din acest punct de vedere, este faptul cå
noi, din agriculturå nu numai cå nu ob¡inem beneficii în
export, dar începem så avem probleme în ceea ce prive¿te
balan¡a comercialå, iar acest lucru trebuie så ne dea de gândit.
De aceea, strategia privind agricultura trebuie realizatå ¿i
trebuie gânditå ¿i din acest punct de vedere. Cerealele au
ajuns så reprezinte aproape 30% din importul total de produse
agroalimentare al României, respectiv 27,5% în semestrul
II/2003 ¿i 28,2% în trimestrul I/2004.
Aici este o altå problemå, asupra cåreia vreau, din nou, så
atrag aten¡ia cu maximå responsabilitate. Observåm jocurile
unor importatori care, practic, se îmbogå¡esc din jocul de
export-import, în timp ce statul trebuie så plåteascå fie subven¡iile
pentru export, când este cazul, fie, dacå nu, pre¡ul
necesar de diferen¡å pentru a se asigura pâinea în zonele
orå¿ene¿ti ¿.a.m.d. ceea ce nu este în ordine.
36
Am câteva date în legåturå cu evolu¡iile privind
cantitå¡ile de cereale importate. Nu este în ordine. În semestrul
I/2002 s-au importat 24.000 de tone de grâu. În semestrul
I/2003, 325000 de tone, în semestrul II, 1724000 de
tone, iar în trimestrul I/2004, 431000 de tone. Nu vå dau
cifrele la porumb, dar este foarte clar, iatå: valoarea importurilor,
numai de cereale, s-a situat în felul urmåtor: în
semestrul III/20034, la grâu 207 milioane de euro; în
trimestrul I/2004, doar la grâu, 73 de milioane de euro.
Cre¿terea valorii importurilor s-a situat sub dublul efect,
bineîn¡eles, al cre¿terii cantitå¡ilor importate, dar ¿i al
tendin¡ei aproape generale de cre¿tere a pre¡urilor
interna¡ionale din vara anului 2003 pânå în prezent ¿i aici
este jocul de care vå spuneam, al importatorilor. Am så vå
aråt imediat acest lucru ¿i, pornind de la ceea ce, în definitiv,
noi nu luåm în considerare.
Sti¡i mai bine cå pre¡ul pe tonå la grâu, a variat în luna
iunie anul trecut în jur de 111 dolari pe tonå, a ajuns acum,
în luna aprilie, cam la 150 de dolari pe tonå, mergând spre
200 foarte rapid, datoritå faptului cå rezervele în plan interna¡ional
au scåzut foarte mult, în a¿teptarea noii recolte. Aici
este marea gre¿ealå pe care o facem.
Deci noi, practic, îi încurajåm pe cei care cumpårå grâul
la momentul recoltei, în introduc în silozuri, marii intermediari
în general, ¿i plåtim, dupå aceea, la capåtul drumului,
dublu pentru cantitå¡ile de grâu necesare. Problema noastrå,
acum, este så ståm så vedem dacå plouå sau nu såptåmâna
aceasta. Plouå sau nu plouå, recoltele, oricum, vor fi probabil
mai bune anul acesta. Cum ne organizåm pentru a asigura
pentru tot anul, pânå la urmåtoarea recoltå, situa¡ia în a¿a
fel încât så nu fie nevoie så importåm, så nu låsåm iar tot
felul de intermediari så ne joace cu pre¡urile, cumpårând
acum de la fermieri pe nimic iar dupå care fermierii vin la
noi pentru subven¡ionåri, pentru a reporni ciclul de
produc¡ie. Sunt ni¿te probleme pe care noi nu vrem încå så
le rezolvåm într-un mod foarte serios. Sunt chestiuni legislative,
sunt chestiuni politice, pe care, vå spun cu experien¡a pe
care am dobândit-o mai mult sau mai pu¡in în ace¿ti ani, a
trebuit så le vedem cu foarte mare aten¡ie.
Låsåm în continuare un anumit tratament pentru importuri,
eliminåm taxe, cote ¿.a.m.d., favorizând importatorii ¿i
defavorizând, într-un fel, producåtorii care, în perioada
urmåtoare, datoritå faptului cå pot fi angajate diferite tipuri
de importuri, vor trebui så vândå la pre¡uri mai mici, dupå ce
noi le-am dat sume foarte importante pentru a-i încuraja så
cultive. Ieri, în Danemarca i-am oferit premierului danez o
revistå publicatå în 1910 în România ¿i unde un ministru
care nu era al agriculturii, ci doar al culturii, Constantin
Banu, foarte cunoscut ministru la vremea respectivå, a fåcut
o recenzie, probabil în urma unei vizite în Danemarca, în
legåturå cu agricultura danezå, urmårind cu foarte mare
aten¡ie fluctua¡iile la export ¿i pre¡urile la export pe pia¡a
mondialå, a aråtat cå Danemarca stabilise în 1920 cå cea mai
bunå formå de export a cerealelor este carnea, ceea ce este
un lucru extrem de cunoscut, pentru cå este mult mai profitabil
så expor¡i carne dupå ce s-au folosit cerealele pentru
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004