Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Alocu¡iunea primului ministru, domnul Adrian Nåstase,
la decernarea ,,Premiilor calitå¡ii în construc¡ii - 20 de ani
de la înfiin¡area Inspectoratului de Stat în Construc¡ii”
(Palatul Parlamentului - Sala Unirii, 10 mai 2004)
Dragi prieteni,
Dragi colegi,
Våd de pe acum titlurile din presa de mâine ¿i, în sfâr¿it,
lucrul acesta nu este, în definitiv, foarte grav. Este important
så vedem ce avem de fåcut în continuare ¿i, într-un fel, da¡imi
voie så vå spun cå må simt ca fåcând parte din aceastå
breaslå a constructorilor ¿i pentru un motiv foarte simplu.
Timp de patru ani, în aceastå clådire am încercat så duc spre
finalizare ni¿te lucråri de construc¡ii extrem de dificile, mul¡i
dintre dumneavoastrå ¿ti¡i despre ce este vorba, a¡i participat
într-un fel sau altul la acest efort.
În perioada 1992-1996, ca pre¿edinte al Camerei Deputa-
¡ilor, am cåutat så finalizåm aici ni¿te lucråri care erau absolut
necesare. Îmi sugerau unii atunci så distrugem, så îngropåm
în påmânt aceastå mårturie a unei perioade de care trebuia
så ne despår¡im, ceea ce ar fi costat, probabil, la fel de
mult ca ¿i construirea ei. Al¡ii vroiau så construiascå aici cel
mai mare cazinou din Europa. Pânå la urmå, cred cå am ales
o solu¡ie în¡eleaptå lucrând la finalizarea a ceea ce era, în
definitiv, munca poporului român ¿i banii cheltui¡i pentru tot
ce înseamnå aceastå clådire. De altfel, profit de aceastå
ocazie pentru a vå spune cå pe 31 mai vom inaugura, tot aici,
în aceastå clådire spa¡iul noului Muzeu Na¡ional de Artå
Contemporanå ¿i, foarte curând, de asemenea, chiar vizavi
de aceastå salå, noul spa¡iu în care-¿i va desfå¿ura lucrårile
Senatul României. Sigur cå va trebui, în continuare, så dåm
via¡å acestei clådiri, så ¡inem seama de ceea ce este important
de fåcut. Nu mai putem så punem marmurå peste tot,
acolo unde se dorea så se punå marmurå ¿.a.m.d. Cunoa¿te¡i
toate discu¡iile care au avut loc, dar este important cå, în
ace¿ti ani, am început så construim mult mai mult. Din informa¡iile
mele, în ultimii 3-4 ani s-au dat aproape 200.000 de
autoriza¡ii de construc¡ii, s-au realizat foarte multe proiecte
¿i aici în Bucure¿ti, de la consolidarea Ateneu-ului, la construc¡ii
ANL extrem de ambi¡ioase. În Drumul Taberei este,
probabil, cartierul cel mai mare de construc¡ii noi care se
realizeazå, existå proiectul de construire a celor 400 de såli
de sport, de autistråzi ¿.a.m.d. ¿i toate acestea se bazeazå pe
faptul cå, pe de o parte, institu¡iile statului au avut mai mul¡i
bani pentru investi¡ii, datoritå unui buget mai mare, determinat
¿i de cre¿terea economicå din ace¿ti ani. Pe de altå parte,
veniturile popula¡iei au fost mai mari ¿i au permis aceste
construc¡ii suplimentare acestei investi¡ii, pe care le putem
observa. De aceea, în momentul în care trebuie så privim mai
departe trebuie så ne punem întrebarea cum construim, care
sunt parametrii urbanistici, ce anume este nevoie de realizat
în Bucure¿ti, dacå putem så mai låsåm în Bucure¿ti anumite
råni pe trupul ora¿ului, a¿a cum sunt ele acum, cele douå
blocuri de la Operetå, cei doi gemeni, care, practic, 14 ani au
fost mårturia unei neputin¡e într-un fel a factorilor publici de
a rezolva o problemå. Eu sper înså, ca în såptåmânile urmåtoare
så putea trece la lucråri acolo, pe baza unei opera¡iuni
care a fost absolut necesarå ¿i anume expropierea celor care,
la un moment dat, au luat în anumite condi¡ii aceste clådiri.
Acelea¿i preocupåri le avem în privin¡a acelor clådiri
cunoscute ca „Circul foamei” sau alte construc¡ii neterminate.
Mai sunt încå o mul¡ime în ora¿. Este nevoie de un efort
conjugat ¿i de voin¡å, pentru cå, oricum, discu¡ii vor fi ¿i vor
fi legate fie de licita¡ie, fie de calitate, vor fi legate de proiect,
dar a låsa lucrurile a¿a cum sunt ele, acum este probabil cea
mai proastå solu¡ie ¿i, în plus, probabil cå este o nevoie extraordinarå
de coordonare cu urbani¿tii ¿i cu cei care trebuie
så ia decizia, fiindcå sunt o mul¡ime de anomalii. Sigur, este
o pårere personalå. În Bucure¿ti, dar nu numai în Bucure¿ti,
în mod evident sunt proiecte care se desfå¿oarå, pe anumite
baze comerciale, dar care distrug fie ambian¡a unui cartier,
fie unitatea de abordare pe un anumit spa¡iu.
Lucrurile acestea le ¿ti¡i foarte bine. Fårå îndoialå „clientul
nostru, ståpânul nostru”, dar, pânå la urmå, solu¡ia de
construc¡ie trebuie så fie în armonie cu viziunea arhitectului
dar ¿i cu nevoile locale. Pentru mine este o deosebitå bucurie
så particip la aceastå manifestare. Este, în definitiv, ¿i începutul
unui drum de competi¡ii, a unei competi¡ii realizate
prin prisma calitå¡ii. Sper cå vor câ¿tiga cei mai buni ¿i nu
este vorba, în definitiv, doar de o competi¡ie cu câ¿tigåtor
direct, ci este vorba de o competi¡ie care så genereze nevoia
unei examinåri atente, a calitå¡ii în construc¡ii, mai ales pe
terenurile din Bucure¿ti ¿i din împrejurimi care în totdeauna
au fost mai fragile, mai supuse unor riscuri seismice. Ne intereseazå,
fårå îndoialå, aspectul competi¡iei asupra acestui
domeniu ¿i este clar cå promovarea performan¡ei aici conduce
la cre¿terea calitå¡ii vie¡ii oamenilor.
Am fost impresionat zilele trecute, våzând, lângå Cluj, un
nou cartier care începe så tråiascå ¿i nu doar ca o anexå dormitor,
ci ca o structurå integratå, cu ¿coalå, cu centru administrativ,
centru comercial. Este, pânå la urmå, semnul cå noi
nu numai privatizåm, sau reconstruim ceea ce au fåcut al¡ii
înainte, ci începem, chiar, så aducem mårturia noastrå în domeniul
construc¡iilor pentru cei care vor veni dupå noi. Nu
putem så råmânem la acela¿i numår de locuin¡e doar modificând,
eventual, confortul sau încercând så mai ridicåm un
etaj. Este nevoie de proiecte mult mai ambi¡ioase, pentru cå
nevoile sunt extraordinare ¿i chiar dacå în România avem,
practic, 7,5 milioane de locuin¡e, la un numår de opt milioane
de familii, ceea ce în definitiv nu este foarte råu, este clar
cå un numår foarte mare din aceste locuin¡e, care sunt apartamente
construite în anii 1970-1970, multe vor avea nevoie
de o reabilitare, sau va fi nevoie pentru familiile tinere de noi
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004 45