Newsletter nr. 19 - Institutul Social Democrat Ovidiu Sincai

Declara¡ii, discursuri, mesaje
lui nu doar prin candida¡i, ci chiar prin programe, prin prioritå¡i,
prin felul în care se desemneazå mesajul politic, agenda
de prioritå¡i la nivel na¡ional sau agenda de prioritå¡i la
nivel local.
Toate aceste lucruri sunt esen¡iale. Nu mai po¡i så faci
politicå dupå ureche, ce ai impresia cå vor oamenii, ci este
nevoie de o focalizare pe ceea ce oamenii considerå cå sunt
prioritå¡ile lor, nu ceea ce noi eventual consideråm cå ar trebui
så fie prioritå¡ile lor. Poate fi riscant så ajungem într-o situa¡ie
de divor¡, de autism pe care în mod evident vrem så-l
evitåm. Este interesant faptul cå apare tot mai mult un grad
ridicat de credibilitate pentru sondaje. Acesta este un alt
aspect pe care vroiam så-l subliniez. În urmå cu 2, 3, 4 ani,
aduce¡i-vå aminte, aproape toate sondajele erau contestate.
Acum apare tot mai evident faptul cå sondajele au un grad de
credibilitate deosebit. Sigur, orice partid serios î¿i construie¿te
¿i realizeazå baterii de sondaje pentru cå ceea ce po¡i så
observi este mai curând trend-ul atunci când urmåre¿ti
evolu¡ia unui anumit fenomen, dar problema credibilitå¡ii
deja o problemå aproape rezolvatå. Sigur, singura excep¡ie
este dacå un sociolog lucreazå cu Guvernul atunci el î¿i
pierde credibilitatea, dacå lucreazå în opozi¡ie, atunci el este
¿i mai credibil decât era înainte, dar aceasta ¡ine, fårå îndoialå,
de farmecul democra¡iei noastre tinere. Sigur înså, cå
lucrurile se vor edifica ¿i din acest punct de vedere.
Ca så nu vå re¡in foarte mult, ave¡i foarte multe lucruri de
discutat. Am så trec la al doilea aspect pe care a¿ vrea så
vi-l prezint ¿i anume faptul cå la nivel de analizå sociologicå,
cantitatea ¿i calitatea acestora sunt destul de scåzute. Eu
vorbesc de data aceasta din punctul de vedere al beneficiarului,
al eventualului beneficiar. Lucråm mai mult cu analize
realizate de institute din stråinåtate, de funda¡ii din stråinåtate
¿i aceasta este încå probabil un punct slab în ceea ce prive¿te
activitatea sociologilor din România. Poate este ¿i vina
institu¡iilor guvernamentale care nu s-au implicat mai mult
structurile de sociologi din România. Poate så vedem împreunå,
¿i asta ar fi o sugestie din partea noastrå, cum vom putea
în viitor så angajåm mai multe niveluri de sociologi din România
pentru a analiza problemelor ¿i pentru o diagnozå care
så ducå deja spre anumite sugestii. Pe noi, pânå la urmå, ne
intereseazå ideile care derivå din anumite situa¡ii, disfunc-
¡iile, dar cred cå este nevoie de un efort mai mare pentru a
sugera alternativa. Vreau så vå spun din acest punct de vedere
cå avem un raport din stråinåtate foarte interesant, despre
sistemul medical, despre puterea judecåtoreascå, despre
sistemul de protec¡ie a copilului, sistemul de pensii, sistemul
penitenciar, Valea Jiului, ni¿te analize excep¡ionale realizate
de Banca Mondialå ¿i aici sunt exper¡i interna¡ionali foarte
buni, dar care adeseori lucreazå cu oameni din România, înså
poate cå institu¡iile academice, institu¡iile private din România
vor putea så facå mai mult în acest domeniu.
Am så vå spun cå România probabil va deveni curând
membrå a Organiza¡iei Economice a ¡årilor Dezvoltate -
OECD.
Din acel moment, ¿i în ceea ce prive¿te finan¡area dumneavoastrå
de proiecte vor fi dificultå¡i pentru cå noi vom
40
deveni ¡arå donatoare ¿i practic fondurile pentru astfel de
studii din exterior se vor diminua. De aceea trebuie så ne
pregåtim în plan intern. ªi un ultim aspect la care vreau så
må refer vizeazå protec¡ia ¿i asisten¡a socialå. Sigur, subiectul
acesta pe mine må intereseazå în mod deosebit ¿i în calitate
politicå. Încercåm pe cât este posibil ca modelul social
democrat, bazat pe o echilibrare a bogå¡iei în societate, pe o
redistribuire echitabilå a ceea ce înseamnå câ¿tigurile în
societate, mai ales în contextul economiei de pia¡å, så reprezinte
un motiv de încredere în solidaritate socialå, care så
sus¡inå evolu¡ii neconflictuale. Formula aceasta este pu¡in
prea sofisticatå. Ar trebui så spun mai direct. În România noi
am avut în ultimii ani o cre¿tere economicå de peste 5% în
fiecare an. Aceasta înseamnå cam 7,2 miliarde de dolari
adåuga¡i la avu¡ia ¡årii. Problema este dacå ace¿ti bani,
aceastå cre¿tere economicå, se împart echitabil în societate,
dacå nu cumva ea genereazå ¿i mai multå polarizare socialå.
Råspunsul la aceastå întrebare sau un prim råspuns a venit de
la Banca Mondialå care ne-a spus cå, totu¿i, în perioada
2001-2003 nivelul såråciei în România a scåzut de la 35% la
21%, ceea ce ne aratå cå aceastå cre¿tere economicå nu a fost
neapårat înso¡itå de polaritate socialå. Asta înseamnå cå
probabil, persoana de mijloc ¿i upper middle class, probabil,
s-au realizat investi¡ii mai curând în echipamente, tehnologii
care vor produce probabil beneficii în viitor. Ce facem cu
pensionarii înså, ce facem cu cei care nu au serviciu? Problema
Guvernului este de a gestiona pe cât este posibil aceste
probleme de ordin social, dincolo de ceea ce înseamnå
reformele economice, care sigur produc sau motorul reformei
economice func¡ioneazå la o tura¡ie bunå.
Trebuie så fim înså aten¡i så nu generåm frustrare, tensiuni
la nivel social, ¿i de aceea în afarå de stabilitatea politicå,
în afarå de macrostabilitate economicå, trebuie så fim foarte
aten¡i la stabilitatea socialå ¿i la acest sentiment de solidaritate
socialå, într-o perioadå, în care în mod evident, în orice
tranzi¡ie apar lucruri spectaculoase ¿i unele dintre ele deranjante
din punctul de vedere a celui care are impresia cå el
însu¿i nu are nici o ¿anså, în timp ce al¡ii trec pe lângå el cu
o vitezå foarte mare, realizând mult mai multå bogå¡ie, mult
mai mult profit. Din acest punct de vedere, asisten¡a socialå,
programele sociale pot ¿i trebuie så aibå un rol extraordinar
de important. Trebuie så acordåm pentru acest obiectiv /.../ o
cre¿tere economicå durabilå. Cât acordåm pentru forme de
protec¡ie socialå, fårå så încurajåm nemunca? Cât de mult
mergem cu venitul minim garantat, cît de mult mergem cu
ajutoarele sociale, fårå så încurajåm par¡ial munca la negru ?
Sunt o mul¡ime de proiecte legate de social pe care trebuie så
le vedem cu foarte mare aten¡ie, pentru cå nu mai este vorba
de aspecte, så spunem, generale, de foarte multe situa¡ii particulare
pe care trebuie så le examinåm ¿i bineîn¡eles îi avem
pe cei care sunt efectiv în dificultate ¿i trebuie så vedem cum
rezolvåm aceste lucruri, aveam notat aici, dacå am så gåsesc
câteva elemente pe care så vi le spun. Iatå dacå excludem
cheltuielile pentru asiguråri sociale ¿i ajutorul de ¿omaj, fondul
de asisten¡å socialå alocat de Guvern a crescut de la 2,1%
în 2000, må refer la 1% din PIB, au ajuns în anul 2003 la
Newsletter – PSD, nr. 19 (158), 7 - 13 mai 2004