Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1

More documents

Recommendations

Info

128 Administrarea publicг, nr. 1, 2009 Esenţa crizei financiare mondiale O politica monetară justă, promovată de BNM este foarte actuală оn condiţiile crizei financiare mondiale. Оn continuare, vom оncerca să expunem pe scurt esenţa crizei financiare mondiale. 1. Cauzele. Criza financiară reprezintă o stare de dezechilibru оntre diferite componente ale pieţei financiare. Factorul care a declanşat criza financiară actuală şi care s-a dezvoltat cu оncepere din vara anului 2007 este piaţa imobiliară americană, fiind alimentată cu credite cu un grad sporit de risc. Criza actuală a оnceput cu mai bine de 20 de ani оn urmă, fiind precedată de alte crize mai mici. E de menţionat că оn anul 1994 s-a produs criza titlurilor de proprietate americane; оn anul 1997 оn criza financiară asiatică au intrat Thailanda, Coreea şi Hong-Kong, iar оn anul 1998 - Rusia şi Brazilia; оn anii 2001-2003 criza a cuprins Internetul, iar оn anul 2007 оncepe şi se desfăşoară criza ipotecară americană. Оnceputul crizei financiare mondiale, оn viziunea lui G. Soros, corespunde cu perioada anilor 1988-1989, perioada dezintegrării sistemului socialist, care a condus la o creştere semnificativă a imigrării оn SUA. Оn aceste condiţii preţul bunurilor imobiliare a оnceput să crească, treptat susţinut de cererea din ce оn ce mai mare pentru locuinţe şi de creşterea economică legată de revoluţia tehnologică a acelor ani. Оn mediul unei economii americane ultraliberale condiţiile de creditare s-au simplificat mult, ceea ce a condus la creşterea speculativă extremă a preţurilor la bunurile
imobiliare. O proprietate imobiliară este o investiţie sigură cu perspective de apreciere continuă, cel puţin, aşa se credea оn acea perioadă de creştere a cererii la locuinţe. Оn consecinţă, creditele se acordau fără restricţii majore. Banii ieftini stimulau inovaţiile financiare, creditarea şi creşterea cheltuielilor. Anume aceasta a şi constituit cauza principală a creşterii preţurilor la imobil оn majoritatea ţărilor şi, оn special, оn SUA. Lipsa totală a controlului pe piaţa ipotecară americană cu flagrante оncălcări ale legii privind riscul bancar, au afectat piaţa mondială. Este ştiut, că оn procesul de creditare se creează moneda, iar lipsa transparenţei şi a criteriilor de creditare poate crea „monede false”. Criza s-a declanşat pe fundalul оncetinirii ritmului de creştere a economiei americane, exprimate prin preţuri mari la petrol, energie, precum şi prin cursul scăzut al monedei americane faţă de principalele monede ale lumii. Peste acestea s-au suprapus instrumentele derivate, emise оn sumă de $420 trln., pe cвnd PIB-ul mondial constituie circa $50 trln. Derivatele sunt instrumente financiare a căror valoare se trage din valoarea viitoare a unui bun. Acest instrument este, de fapt, un contract, prin care una dintre părţi primeşte bani оn schimbul promisiunii de a cumpăra sau a vinde bunuri sau servicii la un moment specificat оn viitor. Astfel, pentru o sumă relativ mică şi cu ajutorul unei garanţii ipotecare, un investitor poate controla un procent mai mare din acţiunile unei companii. Aceste contracte оnsă promit să protejeze investitorul de pierderi, ceea ce a stimulat bancherii să-şi asume riscuri din ce оn ce mai mari. Astfel, oamenii de afaceri оn ale finanţelor şi-au permis să-şi asume mai multe ipoteci şi să facă оmprumuturi mai mari оn contul unor creşteri viitoare. Aceste instrumente se bazează pe o оncredere exagerată оn preluarea riscurilor, fapt puţin posibil оntrun sistem financiar insuficient reglementat, destul de netransparent şi necontrolat. Inovaţia financiară se află la baza crizei ipotecare din SUA. Această tehnică permite celui care vinde un produs cu risc să-l revвndă оn forma unor fracţiuni de produs, debarasвndu-se, astfel, de un activ riscant de bilanţ. Problema principală care se pune оn această situaţie este că acest mecanism afectează cea mai importantă resursă a oricărei pieţe financiare şi anume credibilitatea. Băncile se creditează pe piaţa interbancară numai оn cazul оn care au оncredere că banii se vor rambursa. Оnsă dacă credibilitatea scade brusc, băncile renunţă să se crediteze. Totodată, lumea se confruntă cu fenomenul de „globalizare”. Cu оncepere din aceeaşi perioadă a căderii sistemului socialist, schimbările politice au condus la democratizarea treptată a zonelor sărace, foste totalitare, din Europa de Est, Rusia şi Asia, iar evoluţia tehnologică face posibilă schimburile din ce оn ce mai rapide de mărfuri şi informaţie. Treptat, se realizează transferul bogăţiilor mondiale оnspre zonele nefavorabile, evident оn detrimentul zonelor dezvoltate, precum ar fi America sau Europa de Vest. Aşadar, principalii factori care au condus la declanşarea crizei sunt: - creşterea instrumentelor financiare complexe şi neclare, оnsoţită de o lipsă mare de transparenţă; - stimularea cererii pe baza emisiunii de monedă; - deficitul bugetar al SUA (circa $500 Economie єi finanюe publice 129
Page 1 and 2:
ADMINISTRAREA PUBLICÃ Revistă met
Page 3 and 4:
Sumar Vladimir VORONIN: „nouă ne
Page 5 and 6:
C O N T E N T S Vladimir Voronin
Page 8 and 9:
VLADIMIR VORONIN: „nouă ne este
Page 10 and 11:
10 Administrarea publică, nr. 1, 2
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
ROLUL REFORMELOR LUI ŞTEFAN CEL MA
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
sectorului pe care оl apărau, ave
Page 24 and 25:
CONTROLUL DE LEGALITATE AL ACTELOR
Page 26 and 27:
- nerespectarea modalităţii stabi
Page 28 and 29:
28 Administrarea publicг, nr. 1, 2
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
32 corps de l’Etat (Curtea de rev
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
ÌÅÃÀÍÀÓÊÈ È ÃÎÑÓÄÀ
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
äëÿ íàðîäà», íå èíò
Page 58 and 59:
PARTICULARITĂŢILE RĂSPUNDERII PE
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
оn art. 3 al proiectului de Cod al
Page 76 and 77:
ROLUL ZEMSTVELOR ОN AUTOADMINISTRA
Page 78 and 79: 78 Administrarea publicг, nr. 1, 2
Page 84 and 85: COMBATEREA CONTRAVENŢIONALITĂŢII
Page 90 and 91: contribuie şi indicatorii rezultat
Page 94 and 95: BIBLIOGRAFIE 94 Administrarea publi
Page 100 and 101: 100 Administrarea publicг, nr. 1,
Page 102 and 103: NOŢIUNEA, OBIECTUL ŞI SUBIECTELE
Page 116 and 117: Bibliografie 116 1 Gaston Jйze, Le
Page 118 and 119: POLITICA MONETARĂ A BĂNCII NAŢIO
Page 122 and 123: 122 excesive ale cursului nominal a
Page 126 and 127: 126 accelerării ratei inflaţiei,
Page 134 and 135: dobвnzilor, 2000-2008; Statistica,
Page 136 and 137: VALOAREA NETRECĂTOARE A DIRIJISMUL
Page 142 and 143: I nstruirea funcţionarilor publici
Page 150 and 151: despre comportamentul uman şi sist
Page 162 and 163: оn care vor fi оnscrişi toţi ce
Page 164 and 165: ÏÎËÈÒÈ×ÅÑÊÈÅ ÈÍÒÅÐ
Page 176 and 177: PROMOVAREA TRANSPARENŢEI ADMINISTR
Page 178 and 179:
178 Administrarea publicг, nr. 1,
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
оmbina diversitatea de servicii ad
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
192 depăşit 50% din PIB оn 2008
Page 194 and 195:
PARTICULARITĂŢILE EVOLUŢIEI DEMO
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
aprilie (3,7%). Cele mai multe pers
Page 202 and 203:
Recenzii 202 Administrarea publicг
Page 204 and 205:
ïðî÷íàÿ äåìîêðàòè÷
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
ñòàòèñòèêè íåò îá ý
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
êîòîðîå ïðåäóñìàòð
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
- åñòü èñòîðè÷åñêàÿ
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
226 (ñòð. 416 è 419). Íå ñî
Page 228:
Secţia activitate editorială Vlad
show all

Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1