Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1

More documents

Recommendations

Info

VALOAREA NETRECĂTOARE A DIRIJISMULUI ECONOMIC Andrei BLANOVSCHI, doctor оn ştiinţe economice, conferenţiar universitar SUMMARY The constituent elements of the economic interventionism paradigm and their actuality for the recent global economic crisis prevention are examined in this article. 136 Administrarea publicг, nr. 1, 2009 Anul 2008 va intra оn istoria omenirii ca anul de debut al celei de-a doua crize economice mondiale (prima a avut loc оntre anii 1929-1933). Recenta criză a fost iniţiată de prăbuşirea sistemului financiar-bancar оn SUA şi оn scurt timp a zguduit acest sistem şi оn celelalte ţări ale lumii. Concomitent cu dereglarea sistemului financiar-bancar, au luat amploare fenomenele de criză оn sectorul economiei reale. Este oare declanşarea crizei mondiale menţionate o оntоmplare sau un produs istoric cumulativ de confruntări teoretice şi practice 1. Scurt istoric. Timp de peste 150 de ani economia de piaţă a ţărilor capitaliste s-a dezvoltat pe baza postulatelor (principiilor) teoretice elaborate de A. Smith оn opera sa “Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776) şi de alţi adepţi ai liberalismului clasic. Printre acestea vom menţiona că activitatea economică se autoreglează de la sine prin sistemul preţurilor; piaţa este motorul reglementării economiei, acea “mоnă invizibilă”, care ghidează alegerile individuale spre binele tuturor; liberul joc al activităţilor individuale asigură оn mod spontan realizarea interesului general; suma bunăstării individuale este ansamblul bunăstării naţionale; orice ofertă оşi creează automat cererea corespunzătoare; statul nu trebuie să intervină оn activitatea economică; schimburile economice dintre ţări nu trebuie să fie supuse controlului statului ş.a. Punerea оn practică a postulatelor menţionate a contribuit considerabil la consolidarea şi dezvoltarea economiei de piaţă, accelerarea progresului tehnicoştiinţific, sporirea producţiei de bunuri materiale şi servicii, intensificarea relaţiilor comerciale оntre ţările lumii ş.a. Оnsă, pe măsura creşterii gradului de competitivitate a activităţii economice, intensificarea fluxurilor materiale şi financiare, оnsăşi realitatea au demonstrat că multe din concepţiile liberalismului economic clasic şi-au pierdut valoarea atоt din punct de vedere teoretic, cоt şi practic. Printre acestea ţinem să menţionăm: - autoreglarea spontană a activităţii economice prin mecanismul preţurilor libere; - concepţia “mоinii invizibile”; - legea “debuşeelor” a lui J. B. Say; - teoria echilibrului economic general; - teoria neamestecului statului оn
activitatea economică; - concepţia lipsei şomajului involuntar ş.a. Neconcordanţele postulatelor doctrinare ale liberalilor clasici cu fenomenele şi procesele realităţii economiei de piaţă s-au accentuat odată cu intrarea economiei mondiale оn criza generală din 1929-1933. Prăbuşirea bursei de valori mobiliare din S.U.A. оn 1929 a stopat brusc investiţiile şi a redus producţia industrială la jumătate (оn 1932 faţă de 1929), afectоnd, оn forme specifice şi cu intensităţi diferite economiile unor ţări concrete 1 . Оn Marea Britanie, ca şi оn alte ţări capitaliste, au apărut fricţiuni şi blocaje de mari proporţii. Folosirea forţei de muncă şi a capacităţilor de producţie, salariile au cunoscut o scădere accentuată, iar şomajul a devenit cronic. A avut loc dezechilibrarea balanţelor de plăţi, dezorganizarea comerţului internaţional, ieşirea de sub orice control a preţurilor, ruinarea a sutelor de mii de оntreprinderi. Criza a demonstrat incapabilitatea doctrinei liberalismului economic clasic să ofere practicii soluţii viabile, оn corespundere cu realităţile existente. Оn asemenea оmprejurări, a apărut necesitatea elaborării unei noi paradigme economice, capabile să scoată economia de piaţă din profunda criză generală. O astfel de pradigmă a fost elaborată de economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), cunoscută cu denumirea de dirijism economic. 2. Conţinutul şi valoarea dirijismului economic. J. Keynes porneşte оn analiza cauzelor crizei menţionate de la ideea că economiile bazate pe piaţă se pot salva de la prăbuşire dacă societatea, le supune, cu ajutorul statului, organizării, controlului şi dirijării 2 . Оn opinia sa, economia de piaţă a propulsat civilizaţia industrială a оmbogăţirii, dar tot ea, lăsată să se dezvolte de la sine, a condus societatea spre pragul decăderii. Acumularea capitalului, bazată pe principiul inechităţii, a făcut ca echilibrul economic să fie оncălcat, оn sensul că oferta de mărfuri şi servicii a depăşit cererea solvabilă, cerere, pentru care există mijloace de plată. Fiindcă nu este suficient să ai nevoie de mărfuri, trebuie să mai ai şi cu ce să le plăteşti. Economia de piaţă, privită de economiştii clasici numai sub aspectele sale pozitive, iar de cei socialişti - numai sub latura ei negativă, cerea să fie resupusă unui examen critic, din care să rezulte remediile ce-i trebuie aplicate. O astfel de reexaminare a fost efectuată de J. Keynes оn lucrarea sa „Teoria generală a folosirii forţei de muncă, a dobоnzii şi a banilor” (1936). Noua viziune este axată pe ideea că economia de piaţă, ca formă de activitate economică, este bună оn principiu, dar dezvoltarea sa este determinată de acţiunea unor legi (оnclinaţii) psihologice fundamentale ale oamenilor care, lăsate să acţioneze de la sine, influenţează nefavorabil echilibrul economic, generоnd crize, şomaj şi alte fenomene negative, pe care oamenii nu le-ar mai putea suporta. Prin acţiuni chibzuite din partea statului, fenomenele negative ale economiei de piaţă, neputоnd fi lichidate, pot fi menţinute оn limite rezonabile şi transformate din factori dezechilibratori оn factori propulsori ai progresului economico-social. Оn analiza realităţii economice, J. Keynes a căutat un echilibru static, pe termen scurt (este cunoscută formula sa: „Pe termen lung vom fi cu toţii morţi”.) Pentru soluţionarea problemei menţionate, supune examinării trei situaţii esenţiale ale Economie єi finanюe publice 137
Page 1 and 2:
ADMINISTRAREA PUBLICÃ Revistă met
Page 3 and 4:
Sumar Vladimir VORONIN: „nouă ne
Page 5 and 6:
C O N T E N T S Vladimir Voronin
Page 8 and 9:
VLADIMIR VORONIN: „nouă ne este
Page 10 and 11:
10 Administrarea publică, nr. 1, 2
Page 12 and 13:
Page 14 and 15:
ROLUL REFORMELOR LUI ŞTEFAN CEL MA
Page 16 and 17:
Page 18 and 19:
Page 20 and 21:
Page 22 and 23:
sectorului pe care оl apărau, ave
Page 24 and 25:
CONTROLUL DE LEGALITATE AL ACTELOR
Page 26 and 27:
- nerespectarea modalităţii stabi
Page 28 and 29:
28 Administrarea publicг, nr. 1, 2
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
32 corps de l’Etat (Curtea de rev
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
Page 40 and 41:
Page 42 and 43:
Page 44 and 45:
Page 46 and 47:
ÌÅÃÀÍÀÓÊÈ È ÃÎÑÓÄÀ
Page 48 and 49:
Page 50 and 51:
Page 52 and 53:
Page 54 and 55:
Page 56 and 57:
äëÿ íàðîäà», íå èíò
Page 58 and 59:
PARTICULARITĂŢILE RĂSPUNDERII PE
Page 60 and 61:
Page 62 and 63:
Page 64 and 65:
Page 66 and 67:
Page 68 and 69:
Page 70 and 71:
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
оn art. 3 al proiectului de Cod al
Page 76 and 77:
ROLUL ZEMSTVELOR ОN AUTOADMINISTRA
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
COMBATEREA CONTRAVENŢIONALITĂŢII
Page 86 and 87: 86 Administrarea publicг, nr. 1, 2
Page 90 and 91: contribuie şi indicatorii rezultat
Page 94 and 95: BIBLIOGRAFIE 94 Administrarea publi
Page 100 and 101: 100 Administrarea publicг, nr. 1,
Page 102 and 103: NOŢIUNEA, OBIECTUL ŞI SUBIECTELE
Page 116 and 117: Bibliografie 116 1 Gaston Jйze, Le
Page 118 and 119: POLITICA MONETARĂ A BĂNCII NAŢIO
Page 122 and 123: 122 excesive ale cursului nominal a
Page 126 and 127: 126 accelerării ratei inflaţiei,
Page 134 and 135: dobвnzilor, 2000-2008; Statistica,
Page 142 and 143: I nstruirea funcţionarilor publici
Page 150 and 151: despre comportamentul uman şi sist
Page 162 and 163: оn care vor fi оnscrişi toţi ce
Page 164 and 165: ÏÎËÈÒÈ×ÅÑÊÈÅ ÈÍÒÅÐ
Page 176 and 177: PROMOVAREA TRANSPARENŢEI ADMINISTR
Page 184 and 185: оmbina diversitatea de servicii ad
Page 186 and 187:
186 Administrarea publicг, nr. 1,
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
192 depăşit 50% din PIB оn 2008
Page 194 and 195:
PARTICULARITĂŢILE EVOLUŢIEI DEMO
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
aprilie (3,7%). Cele mai multe pers
Page 202 and 203:
Recenzii 202 Administrarea publicг
Page 204 and 205:
ïðî÷íàÿ äåìîêðàòè÷
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
ñòàòèñòèêè íåò îá ý
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
êîòîðîå ïðåäóñìàòð
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
- åñòü èñòîðè÷åñêàÿ
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
226 (ñòð. 416 è 419). Íå ñî
Page 228:
Secţia activitate editorială Vlad
show all

Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Revista "Administrarea publicÄ" ianuarie â martie 2009 nr. 1