M. Lovinescu - D3VOLVII - arhivaexilului.ro

-2-
scriitori eticheta!i conod ca irelevan!i pentru vremea iln care tr5inrl Cine
citegte atent ltnsE esseurile lui No Steinharat 9fir89ll*P98" contrariur deco-
1orareatntirrpec.#omiopieace1orgr5biti'insistentaasuPra
etj.cul-uir xtu e 61 convenlie moralizatoare, ci o viziune a congtiin!ei1 9i am
putea continga cu asenenea pErelnicii confiscateo 5E luEm exeurplul lui Paul
Morand. Cine se nai oeup5 azi tn Rom8nia de PauI f{orand Nirneni, fn afarE de
N. Steinhardt. lPaul Morand nu este numai scrLilorul facil, ,la^prim5
I
vedere
eufnsuMiam|P5c5tuitp+**desconsia,"b)K,n"ic!lnd,,%
scriitor
mult nai complexo In Franla sta gi ar5tat tp{t*hxrrri scriitoare ea
"e
Franfloise SaE"n gi $e gtie cE zgomot a f6cut aparitia ei fn litereLe fran'
ctszts- nici nfar fi fost cu putinlE f{r5 pxoza dezabuzat6 a lui PauL Morando
Dar proza aceaeta e rnnrLt nrai conplexSo No Steinhardt
vorbegte despre nCosmopo.]itiqmul
leporelJ.ian u aJ. lui Paul Morand gi - trebue sto recunoagtam a**-
.1n.t'tur,LQV
trflB+a;lcrD aceasta face c8t lx un fntreg studitr se i srar cc,nsacra autorului
rAnilor nebunaticino Tot attt de inspirat gi de nodern e'ste No Steinhardt
cgnd evocE a bolta ionianEra copilSriei trt la Jules Verne sEuIztmbetul distanteLorn
din universul prouetiane Mai putin convingEtor ni sB Pare entuzias'
mr.rl sXu pentru rr paradiziaculr Alphonse Daudet. Dat aici srar pute\fr3"ttLt
fncH Etrb impresia studiilor pe qare aLt romtn { Lucian BEdescu- le-a d
consacrat tui AJ.phonse ntuatl, #,Y;If"q
necru!dtorc
Profunde ni se par deasemenaa paginile $ care N' Steinhardt lrxrlltllx
ctrobHind fn tbirourile de libertinajr ale
iularchizului
de Sade fgi organizeaz6,
eggAs€*frr, rezerveJ"a falE de opera nde s8nge gi c}\abilitateB ei natt
ffiuizulul. Numai cE - 9i aici avoln o alt5 rezerv$ - atunci ctnd apfgur pune
pe Artaud sub aceeagi constelatl.e cu Sade - cF face din am8ndoi .trlrl.tsu programatorLn
ai cruzimii voxn c@ngtata cE exiet6 n cruzime gi cruzimero Cruzinea
l-r,ri Sade e tranzitiv6 si nEec5toare de literaturE, fn vreme ce Artaud ats nttsr-
|4rizeaz5 pe sine , pentru a le desb5ra de literaturS, pulrrxr pentru a sfida
puterile imanente ale Literaturii gi a pronova rrix*rx acea voint6 de absolut
care angaj eaz{ cuvdntul lln roetiraa lui esEntielsr apaoape reliEioaeHi
( DupE etrm sta putut obaerva r oE AesnarlFrn din ctnd fn ctnd de vederile lui
No Steinhardt; ntam vrea fnsH sE se creadd - ntci m5car o clipE - cH putinele
noastre
un llur demereo Dl.wrpotrivE. Aceasta este dealtfel gi
"rr"ru$/r.gE ,*t
t5riaintrinsecEarrnuies$eubun:e1deschidefntrebEri1#1
I
isco{egte gindul gi ltnlesnegte - de ce nu - controversa fmbogSlitsEre)i
5i pentrucE ajungem J.a controversH, sro numim pe cea are xnxllx
nedumeregte ceJ mai multo Intrtun esatsu - dealtfel despre /tanta
sticuL din opera literard a lui Mircea Eliadee N. Steinhardt are rezerver din
chiar primete rSnduri ale eeseului sXu ffi oper$1 gtiinlificg-a lui Eliadeo
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro