M. Lovinescu - D3VOLVII - arhivaexilului.ro

-4-
nigtea fnsEgi ocoleOtepngoasa, pentru a rEmdne fn stadiul lxtrrhXrii cxBator
aI interogativuJ-ui dispon6bil. In acest climat de astSnrpEr aI cugetuJ-ui
-urf astdmpEr cucerit gi Ru leneg, rrxrrilnpf,x *@f - noralistul slujegte
adevHful artisticr crr ptrteri. sporitetAm v6*1ut curn procedeazE fn literaturSt
sJ,il- ^\ ett- .1,\rffiair**al-
tn literatura str5inE , 4 gi cea romaftE j- sunt aici pagini
revelatoare l:rptlr nu nunai despre 0dobescE gi !4atei Caragiale, ci gi despte
scriitori contemporani, deJ-a Stefan Popescu pSnE Ia Dinu Pillatr dela
Iordan Chimet pSnH la Augustin Buzura -. CX N, Steinhardt e un literator xnl
subtil o gtiarn - gi am relevat acest fapt r cu prilejul prin; cErtii sale
anterioareo Ceea ce ne desvHluie fn plus rlncertitudini literaren este un
N. Steinhardt, critic de artE dixtxrxrr* dintre cei mai prefunzio SurprizE
Etsxrtltxrri stenicE, deoarece cu exceptia lui Alexandru PIegu gi Dan HEUlicE
-domeniul criticii de artH este la ne:., /mult inferiorr dry#d$r cri-
&ieii lLterare. Spre deosebj-re de Alexandru Plegu ale cErui eeseuri descind
din privirea mai ales a unui fil-osof al artei, sau de Dan HHu1ic6, xlrxrlrt*
rrtlrtirir; prin exceleratE esteticianp No Steinhardt, continuE, fntrrun fell
acea critieH de artE, fnrEdEcinatH fn valorj"le traditionale aLe culturii
noastrer pe linia unor 0dobescup lorqa sau Emanoil Eucula*8r*ntrrsxtlxltyx
Nimeni nrd ecrie pagini maL inspirate rrx dE*tlJ*+r+ N, 5to.itthar*t degpre
fotoliile acoperite cu huse albe ale lui Gh" Petragcu, aceste feltolii
care aFteaptH sE-gi converteaacH absen!ao rt Sunt fncErcate- afirmH No Stein
hardt-@,magnetizatecurumantr.5iparnigteprooroci'ni!e1
tndurera!i, dar nu gi desnbdEjdulti, care agteapt6 veghetori pe Cel rnxn ee
va sE vindoB Capitolul destinat tr neturcitului Iserr este gi el. antelogic"
DupHce situteazH pe Iser pe nfateta sudicE, mediteraneanH gi euxinHr eolarE
barbilian6 a picturii romtnegtio, ttrrirtrl criticul de artH scrie aceste
rnernorabile pagini despre culoarea Etrnrrllrr osmanlti.e din doub universuri
de artEr acela al ltri Iser gi aL ltri lon Barbut nlser e, cu predilectie, F*!
pictorul peioajuLui gi al omenimii turcegti de pe locurile noastreo Dar al
cSror turci AI ce.Lsr lazi, adic5 ai pEturii de oemanltii care au preferat
invaziei gi fncerc6rilor de dominatie sEl5gluirea pagnicE pe meleagurile
ghiauregtip negotul, aligverigul, convietuirea ltn cadrul tuturor saeritelor
gi banaleLor fericiri gi nevoi care alcHtuiesc obignuitul curs al vietii p5-
mtntenilor, neispititi de-un duh aJ- vointei de putere" Turcii gi tEtarii lui
Iser fnfStigeazH gi reprezinlI biruinfa staticlrlui gi acomodErii, metafit*c
zica linigtii netulburate de ambitii violente, xesemnaxea unui lirres ce r*r
sra tnvoit a deveni maidane, curti, gr5dinite, mal din belgug dEruit cu
l-ocaluri de tihnH gi pitoresc - gblgg;! de crealie artisticE iar nu subiect c
de viteazE f6ptuire gi vijelioasX prad6o - 3ub aspectul acesta, Iser- continu6
N. Stelnhardt - mai deslugegte gi exemplificE grafic Ai alte douE
versuri ale lui Ion Barbur nC8nd noi, a Turchiei floaxe/ Intrro slavH st5-
tEtoaretf , gi pe acesteasttDf,n s6c,/ Din Isar}Skno
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro