20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 109<br />

la gradientul descrescător observat (Cu, coeficient de disimilaritate 21.3, Zn 47.6, Cd, 55.4<br />

conform tabelelor d<strong>in</strong> anexa II), se regăsesc aici în ambele grupe, sugerând, pe de o parte,<br />

existenţa unor mecanisme specifice de retenţie, diferite de cele d<strong>in</strong> Deltă şi, pe de altă parte,<br />

existenţa unor posibile mecanisme de redistribuire a <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> sediment (către alte<br />

compartimente, sau chiar export d<strong>in</strong> ecosistem), în măsură să modifice tiparul de retenţie <strong>in</strong>iţial.<br />

2.5<br />

2<br />

1.5<br />

1<br />

0.5<br />

0<br />

-0.5<br />

-1<br />

-1.5<br />

-2<br />

Dunăre CC1 CC2 LC LS LB LBd LF<br />

Zr<br />

Cu<br />

Cr<br />

Cd<br />

2.5<br />

2<br />

1.5<br />

1<br />

0.5<br />

0<br />

-0.5<br />

-1<br />

-1.5<br />

-2<br />

Dunăre CC1 CC2 LC LS LB LBd LF<br />

Fe<br />

Mn<br />

Zn<br />

Pb<br />

Figura 14 Distribuţia concentraţiilor medii anuale de metale în 1996-1997 (valori standardizate<br />

la medie 0 şi deviaţie standard 1) pe gradientul de hidroconectivitate d<strong>in</strong> O. Fundu Mare<br />

(transectul A-A’). Ni (nereprezentat) a avut un tipar de variaţie mai puţ<strong>in</strong> uniform, cu valori mici<br />

în Iezerul lui Stan (LS) şi Lacul Fundu Mare (LF) şi mari pe canal (la staţia CC1) şi în lacul<br />

Bordeiele (LBd).<br />

Creşterea concentraţiilor de Fe către lacuri, cu valoarea maximă în cel mai adânc, Bordeiele, este<br />

probabil datorată modificărilor în structura sedimentului (procentul de particule foarte f<strong>in</strong>e,<br />

argile). Distribuţia Zr este negativ corelată cu cea Fe, Zr fi<strong>in</strong>d probabil asociat fracţiilor<br />

nisipoase. Sugestivă este scăderea concentraţiei de Fe şi creşterea celei de Zr în ultimul lac,<br />

<strong>in</strong>dicând efectul sedimentării mai grosiere ca rezultat al <strong>in</strong>undaţiilor care au loc peste gr<strong>in</strong>d şi nu<br />

pr<strong>in</strong> canal. D<strong>in</strong>tre lacuri, concentraţiile cele mai mici ale majorităţii <strong>metalelor</strong> în urme (Zn, Cd,<br />

Pb şi Cr) se găsesc în iezerul lui Stan. Doar concentraţiile de Cu au valori mai mici în lacurile<br />

Bordeiele şi Bercaru. Dar toate aceste trei lacuri sunt situate în zona centrală a depresiunii<br />

<strong>in</strong>undabile. Către cele două direcţii de <strong>in</strong>undare (canalul, la ape medii şi gr<strong>in</strong>dul, la ape mari)<br />

aceste metale t<strong>in</strong>d să aibă concentraţii mai mari, sugerând că valorile m<strong>in</strong>ime ale concentraţiilor

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!