Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 273
C Evaluarea coeficienţilor de bioacumulare şi bioconcentrare
C.1 Evaluarea acumularii / concentrării metalelor în plante
S-au folosit datele de la punctele A.1-A.2. Concentraţia din compartimentul sursă (sol sau apă de
suprafaţă) utilizată pentru calcularea coeficientului de transfer (acumulare sau concentrare) a
fost concentraţia medie pe durata sezonului de creştere. S-au calculat coeficienţii pentru toate
probele de plante terestre, palustre sau acvatice (separat pentru partea subterană şi supraterană,
când a fost cazul) şi s-au raportat valorile medii ale acestui coeficient şi domeniul de variaţie în
fiecare ecosistem.
C.2 Coeficienţii de transfer din sediment în gasteropodele bentonice
Concentraţia din compartimentul sursă (sediment) utilizată pentru calcularea coeficientului de
bioacumulare/bioconcentrare a fost concentraţia medie în anul în care s-a făcut prelevarea.
C.3 Coeficienţii de transfer din apă către populaţiile acvatice
Concentraţia din compartimentul sursă (apă) utilizată pentru calcularea coeficientului de
bioacumulare/bioconcentrare a fost concentraţia medie în anul în care s-a făcut prelevarea în
ecosistemul din care proveneau probele. În cazul probelor de peşti, având în vedere că are loc o
migraţie transversală între lacuri şi luncă, concentraţia s-a calculat ca medie a concentraţiilor
medii în lacul Chiriloaia şi Dunăre în 1999. Datele referitoare la distribuţia metalelor în apă în
1999 au provenit de la ICIM (Dunăre, A.8) şi Univ. Bucureşti (O. Fundu Mare, B.3).
C.4 Coeficienţii de transfer în populaţiile care utilizează sestonul ca sursă de energie
S-a evaluat coeficientul de transfer al metalelor în nevertebrate bentonice filtratoare şi
mormoloci. Concentraţia din compartimentul sursă (seston) utilizată pentru calcularea
coeficientului de bioacumulare/bioconcentrare a fost concentraţia medie în 1996 în ecosistemul
din care proveneau probele, în cazul bivalvelor, şi concentraţia medie pe perioada aprilie-iulie
1996, în cazul mormolocilor.
C.5 Coeficienţii de transfer din detritusul/litieră către populaţiile care utilizează
această sursă de energie
Concentraţiile medii utilizate pentru evaluarea coeficientul de acumulare în nevertebratele
terestre au fost calculate ca medie a concentraţiilor în detritusul de origine terestră şi acvatică din
ecosistemele unui complex local ponderată în raport cu lungimea perioadei de timp cât aceste
sisteme s-au aflat în fază terestră (considerată proporţională cu timpul cât resursa trofică a fost
accesibilă populaţiilor detritofage cu mobilitate ridicată).
C.6 Coeficienţii de transfer din vegetaţie în populaţiile care utilizează vegetaţia ca
sursă de energie
Concentraţia din compartimentul sursă utilizată pentru evaluarea coeficientului de transfer a fost
concentraţia medie anuală.
C.7 Amplificarea pe lanţul trofic faună bentonică - peşti – păsări ihtiofage
Concentraţia din compartimentul sursă utilizată pentru evaluarea factorului de transfer în peşti
omnivori a fost concentraţia medie în corpul gasteropodelor bentonice, oligochete şi
chironomide în Dunăre şi lacul Chiriloaia în 1999. Evaluarea transferului s-a făcut în cazul
fiecărui ţesut analizat (muşchi şi ficat). Concentraţia din compartimentul sursă utilizată pentru
evaluarea factorului de transfer în peşti răpitori a fost concentraţia medie în probele de muşchi
din peştii omnivori. Concentraţia din compartimentul sursă utilizată pentru evaluarea factorului
de transfer în păsări a fost concentraţia medie în probele de muşchi din peştii omnivori şi
răpitori. Evaluarea transferului s-a făcut în cazul fiecărui ţesut analizat.
C.8 Amplificarea pe lanţurile trofice vegetaţie / detritus – nevertebrate terestre
fitofage / detritofage – nevertebrate terestre răpitoare – amfibieni