Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

152 Rezultate şi discuţii
în cazul plantelor (partea supraterană), după cum urmează: Zr cu Ni* şi Cr* (negative) şi Fe*
(pozitivă), Fe cu Zn** (pozitivă), Zn cu Ni*. Valoarea maximă a coeficientului de determinare a
fost 0.24.
2b\2a Fe Mn Zn Cu Cr Pb Cd
Fe 0.63 0.64 0.68 0.50 NS -0.33
p=.000 p=.000 p=.000 p=.000 p=.008
Mn 0.60 0.33 0.81 0.72 NS NS
p=.000 p=.008 p=.000 p=.000
Zn 0.65 0.60 0.64 NS 0.58 NS
p=.000 p=.000 p=.000 p=.000
Cu -0.332 -0.257 NS 0.46 0.46 NS
p=.002 p=.018 p=.000 p=.000
Cr 0.661 0.61 0.49 -0.48 -0.254 -0.325
p=.000 p=.000 p=.000 p=.000 p=.045 p=.009
Pb NS NS NS 0.49 -0.423 0.47
p=.000 p=.000 p=.000
Cd NS NS 0.25 NS 0.30 0.21
p=.024 p=.005 p=.050
Figura 36 Stânga, jos: Coeficienţi de regresie liniară între concentraţiile de metale în apa
subterană (2a) şi între concentraţiile de metale din apa de suprafaţă (2b), exemplificate (stânga,
sus) cu relaţia dintre Fe şi Cr în apa de suprafaţă şi (dreapta, sus) cu relaţia dintre Cu şi Mn în
apa subterană (este indicat şi nivelul de semnificaţie statistică a coeficienţilor; NS =
nesemnificativ). Dreapta, jos: relaţia dintre concentraţiile de Zn şi Mn în probele de sol/sediment
din ecosistemele celor două serii succesionale. Concentraţiile sunt în ppb pentru apă şi în ppm
pentru sol. Comentarii în text.
O serie de informaţii relevante pot fi obţinute şi din analiza parametrilor de control ai
comportamentului metalelor. Dinamica nivelului apei de suprafaţă şi subterane în ecosistemele
celei de a doua serii arată o diferenţă netă în ecosistemul de grind (H2) şi ecosistemele interioare.
Nivelul apei în grind urmează dinamica nivelului apei Dunării cu o viteză lentă, deoarece în
majoritatea situaţiilor nivelul apei este sub cel al solului. Nivelul apei în ecosistemele din
interiorul ostrovului Fundu Mare (H3-H6) nu este nici el foarte bine corelat cu nivelul Dunării,
deoarece umplerea şi golirea depresiunii insulei prin intermediul canalului Hogioaia se face lent,
tiparul de variaţie a nivelului apei este diferit de cel din ecosistemul de grind, şi foarte
asemănător între ecosistemele respective. Între ecosistemele primei serii corelarea nivelului apei
este mult mai bună, datorită apropierii spaţiale dintre ecosisteme şi, probabil, permeabilităţii mai
mari a solului/sedimentului. Nivelul apei în privalul extern (I3) este bine corelat cu cel de la
Dunăre chiar la cote când nu mai există conexiune de suprafaţă, iar nivelul apei în grindurile I2
şi I4 este mult mai bine corelat cu nivelul apei în Dunăre decât în cazul grindului H2. Totuşi, la
scăderea rapidă a apelor Dunării se constată defazaje importante între nivelul subteran din
grinduri şi nivelul apei de suprafaţă din ecosistemele adiacente, care fac posibile fluxuri
subterane de apă şi substanţe dizolvate către ecosistemele în care nivelul apei este mai coborât.