Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 63
prevenirii producerii unor accidente sau deversări intenţionate. Reacţia de răspuns este variabilă
şi ţine de gradul de pregătire, de propriul sistem de valori etice şi morale, având în vedere că ea
vizează toate categoriile sociale. S-a constatat că publicul acordă o atenţie deosebită efectelor
acute şi mai puţin celor cronice (care sunt şi mai greu de decelat) datorită caracterului mai
abstract al acestora din urmă. Deşi nu are loc o participare efectivă a fiecărui membru al
populaţiei, nu se poate realiza o discriminare, deoarece este necesară o sensibilizare a publicului.
Necesitatea vine din responsabilitatea publică a decidenţilor, având în vedere că finanţarea
proiectelor de mediu este asigurată în proporţie de 50% de către sectorul public (Negrei, 1997).
În momentul implicării mai multor factori, mai ales a celor legaţi de cultură, tradiţie, interese
economice, politice se pot elabora soluţii adecvate, în afara se cărora s-ar atrage chiar
adversitatea publicului, cu amânarea momentului deciziei. Sistemul de valori poate oferi un
cadru de referinţă pentru evaluarea, acceptarea sau respingerea comportamentului individual/de
grup sau ideilor. Comunicarea şi informaţia sunt cele mai importante variabile ale procesului
decizional (necesitatea tratării informaţiei în contextul comunicării). Deciziile luate trebuie să fie
formulate în termeni clari, expliciţi, fără ambiguităţi, uşor de înţeles, astfel încât să se evite
suspiciunea, neîncrederea celor afectaţi de acestea faţă de intenţiile factorilor de decizie.
Deoarece elaborarea pachetelor de soluţii alternative şi de măsuri, în contextul evaluării
costurilor şi beneficiilor pe termen lung sau scurt înseamnă, de fapt, negocierea intereselor
individuale sau de grup, este esenţială participarea directă şi indirectă a tuturor componentelor
capitalului social (Vădineanu, 1998). Este necesar accesul nediscriminatoriu la rezultatele
evaluărilor, precum şi participarea membrilor structurilor sociale în procesul de elaborare a
strategiilor cu privire la efectele ecotoxicologice. Intervenţia autorităţii centrale constă în
promovarea realizării unui monitoring integrat şi optimizarea continuă a acestuia în scopul
obţinerii de date reale, precum şi introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea
poluanţilor de la sursă (Marinescu, 1996), iar a organizaţiilor neguvernamentale se referă la
modalităţi de transmitere a informaţiei şi aplicarea unor planuri de acţiune care constau în:
‣ editarea şi distribuirea unor buletine informative
‣ lobby parlamentar
‣ proiecte în Parlament
‣ participarea în Consiliile locale la dezbaterea studiilor de impact
‣ acordarea de consultanţă
‣ participarea prin consilieri la administraţia locală
‣ executarea de proiecte
Calitatea datelor şi cunoştinţelor depinde de instrumentele disponibile şi de metodele utilizate. În
multe cazuri numărul unităţilor de probă, frecvenţa de prelevare şi acurateţea determinărilor nu
pot fi respectate din lipsa sau insuficienţa resurselor financiare şi capitalului fizic (echipamente
de bază şi majore) Având în vedere că la un sistem de monitoring participă mai multe reţele, este
necesară proiectarea şi dezvoltarea unui sistem de management al informaţiei (cu suportul
logistic adecvat) în care se disting două circuite ale datelor:
‣ circuitul pe orizontală între sisteme de monitoring
‣ circuitul pe verticală de la organizaţiile care obţin datele către cele care construiesc sistemele
informaţionale specifice.
Vom încheia acest capitol cu câteva remarci referitoare la procedurile de analiză funcţională şi de
evaluare de impact. Nu sunt practic dezvoltate de o manieră explicită proceduri analiză
funcţională şi valorică dedicate evaluării serviciilor de absorbţie a produşilor. Atunci când acest
serviciu este inclus în lista celor evaluate, nu se ia în considerare posibilul antagonism cu alte
servicii şi producerea de resurse regenerabile. Dintre procedurile de evaluare de impact existente,
evaluarea de risc este cel mai frecvent utilizată pentru evaluarea efectelor poluanţilor toxici