Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

270 Anexe
consumatori ai nevertebratelor terestre (Cogălniceanu şi colab., 1999). Caracteristicile probelor
de amfibieni şi metoda de analiză este descrisă la punctele A.6 şi C.8 (această anexă).
A.5 Compararea concentraţiilor medii în gasteropode bentonice din sistemele acvatice
investigate
Valoarea medie a concentraţiei în fiecare individ s-a calculat ca medie a concentraţiior în
cochilie şi corp ponderate în funcţie de greutate (c medie = (c corp * greutatea corpului s.u. + c
cochilie * greutatea cochiliei) / greutatea individului întreg).
Compararea concentraţiilor în gasteropode în cele trei ecosisteme (Dunăre, canal, lac) s-a făcut
în mai multe variante: prin valoarea medie în indivizii dintr-o specie la acelaşi moment de timp,
prin valoarea medie în indivizii unei specii pe toată perioada de studiu şi prin valoarea medie în
toate speciile pe toată perioda de studiu. Testul neparametric Mann Whitney s-a utilizat pentru
evaluarea semnificaţiei statistice a diferenţelor observate în prima variantă de comparare.
A.6 Compararea concentraţiilor medii în amfibieni din complexele investigate şi
evaluarea măsurii în care concentraţia medie în corp poate fi aproximată de cea în
ţesutul muscular striat.
Pentru a vedea în ce măsură datele pot fi grupate s-au comparat concentraţiile din muşchi şi ficat
între indivizi de sexe diferite din acelaşi transect, precum şi concentraţiile între indivizii din
transecte diferite. După gruparea datelor concentraţiile medii în indivizii întregi au fost
comparate cu concentraţiile în muşchiul striat. În mod suplimentar s-au analizat diferenţele între
indivizi de vârste diferite (juvenili şi adulţi). Importanţa acestui aspect a venit din faptul că în
1996 au fost prelevate doar probe de juvenili şi, pentru a calcula coeficienţii de bioacumulare şi
concentrare (testarea ipotezei 3), se punea problema în ce măsură concentraţiile în aceştia sunt
diferite sau nu de cele din adulţi. Comparaţia s-a făcut între juvenili şi adulţi prelevaţi în
complexul traversat de transectul H. S-a făcut şi comparaţia între concentraţiile medii de metale
în juvenilii din transectele I şi H (de la transectul G nu au fost disponibile probe de juvenili).
Pentru toate comparaţiile s-a utilizat testul neparametric Mann-Whitney. Pentru reprezentarea
corelaţiilor dintre metalele distribuite în diferite ţesuturi s-a utilizat analiza componentelor
principale.
A.7 Caracterizarea distribuţiei concentraţiilor de metale în sediment de-a lungul
gradientului de hidroconectivitate care începe la Dunăre.
Valorile medii pe perioada de investigare în luncă au fost reprezentate grafic în funcţie de
distanţa de la Dunăre. Un set de date obţinute în 1992-1995 în Delta Dunării (Cu, Pb, Zn, Cr, Co,
Zr, Ni, Mo, V, Cd, Sr şi Ba în sedimentul a 20 de ecosisteme acvatice, probe analizate prin
spectrometrie de masă, după metoda descrisă de Mihăilescu şi colab., 1994) a permis compararea
tiparelor de variaţie spaţială din Deltă cu cele din luncă. Datele 76 au fost furnizate de N.
Mihăilescu pentru elaborarea studiului “Nutrient Balance for Danube countries”. Contribuţia
personală în acest caz a constat în prelucrarea datelor (făcută în cadrul programului de cercetare
comun menţionat). Analiza a avut în vedere caracterizarea distribuţiei metalelor în sediment la
nivelul Deltei, a dinamicii concentraţiilor pe termen scurt, mediu şi lung şi a relaţiei dintre
distribuţia elementelor şi dinamica pe termen mediu.
În vederea comparării ecosistemelor acvatice între ele a fost ales anul 1993, anul în care au fost
obţinute date pentru cel mai mare număr de ecosisteme şi metale la două momente de prelevare
caracterizate de niveluri diferite ale apei. Datele au fost prelucrate după cum urmează:
• s-a calculat concentraţia medie anuală în stratul a (0-5 cm) de sediment şi în stratul b (5-8
76 După studierea unor articole pe care le-am obţinut recent, publicate în revista GEO-ECO-MARINA, am constatat că datele, cel puţin cele
pentru anul 1995, sunt obţinute în cadrul proiectului EROS 2000 (Panin şi colab., 1996, Rădan şi colab., 1997). Deşi nu am colaborat direct,
doresc să mulţumesc pe această cale celor care au produs excelentul set de date a căror prelucrare, alături de cea a datelor proprii, mi-a permis să
trag concluzii cu privire la diferenţe între tiparele de distribuţie a metalelor în Delta Dunării faţă de lunca Dunării.